Legea pensiilor promulgată de președintele Klaus Iohannis va avea un impact major asupra românilor din „generația decrețeilor”, cei născuți între anii 1966 și 1971. Aceștia au intrat în câmpul muncii la începutul anilor '90 în condițiile în care mediul economic a suferit numeroase transformări.

Legea pensiilor modifică procedura de calcul pentru stagiul de cotizare. Pe de altă parte, creșterea speranței de viață va influența vârsta de pensionare. În cazul în care legea nu va respecta regulile de indexare, se vor impune corecții fiscale pentru angajați și companii sau condiții de pensionare mai stricte.

Actul normativ urmărește să mențină sistemul de pensii sustenabil în condițiile unor previziuni demografice pesimiste. Comisia Europeană estimează o creștere a numărului persoanelor peste 65 de ani și o scădere a populației ocupate, arată cursdeguvernare.ro.

Legea pensiilor lovește în generația decrețeilor

Conform unei analize a Blocului Național Sindical (BNS) îmbătrânirea populației va genera dificultăți în asigurarea sustenabilității sistemului public de pensii. Organizația atrage atenția că Guvernul este interesat de alegerile din 2024 și de voturile actualilor pensionari. Iar legea îi va afecta, negativ, pe cei care contribuie acum la bugetul asigurărilor sociale, dar se vor pensiona după implementarea legii.

Un dezavantaj major al legii este schimbarea conceptului de stagiu de cotizare. Se introduce noțiunea de stagiu de cotizare contributiv, care se referă doar la perioadele în care s-au plătit efectiv contribuțiile de asigurări sociale.

Astfel, generația decrețeilor, care a suportat povara șomajului la începutul anilor '90, va fi obligată să muncească mai mult. În plus, stagiul minim de cotizare de 15 ani va include doar perioadele de concediu pentru creșterea copilului. Vor fi excluse alte situații luate în calcul de legea actuală.

Decrețeii obligați să muncească mai mult

Urmarea și absolvirea la zi a unui program de învățământ universitar, stagiul militar, concediul pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale sau pensiile de invaliditate reprezintă perioade care sunt recunoscute în noua lege ca fiind asimilate. Acestea nu intră, însă, la calcularea stagiului minim de cotizare.

Doar concediul pentru creșterea copilului până la doi ani intră în stagiul de cotizare contributiv prevăzut de legea pensiilor.

Condițiile pentru obținerea unei pensii anticipate sau pentru reducerea vârstei de pensionare în cazul muncii în condiții speciale sunt legate de completarea unui stagiu de cotizare contributiv de 35 de ani. Pentru a beneficia de aceste reduceri sau pensii anticipate, solicitantul trebuie să să fi achitat efectiv contribuțiile de asigurări sociale.

Aceeași condiție se aplică și în cazul reducerii vârstei de pensionare pentru femeile cu mai mulți copii. Analiza BNS subliniază că reducerea vârstei de pensionare este condiționată de îndeplinirea unui stagiu complet contributiv.

Legea pensiilor crează discriminări

Pentru generația decrețeilor, care a suferit efectele restructurării din anii '90 legea pensiilor reprezintă un obstacol în calea pensionării. Îndeplinirea stagiului complet de cotizare va fi mult mai dificilă, fapt ce-i va obliga pe mulți să muncească peste vârsta legală de pensionare. Aceasta este și scopul ascuns al articolului introdus în legea pensiilor care prevede că lucrătorii pot rămâne în câmpul muncii până la 70 de ani.

Această situație va afecta capacitatea multora dintre decreței de a se pensiona la o vârstă rezonabilă sau de a beneficia de condiții mai favorabile.

Legea va avea un impact negativ

Legea pensiilor în vigoare, încă, nu prevede nicio legătură între vârsta de pensionare și speranța de viață. În funcție de acest nou indicator, guvernul va modifica stagiul de cotizare.

În cazul în care se constată o evoluție pozitivă a speranței de viață, Guvernul, prin legea pensiilor, va modifica stagiului minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare.

Acest lucru s-ar putea întâmpla la fiecare trei ani, în funcție de evoluția speranței de viață. Consiliul Fiscal va întocmi un raport prin care va verifica dacă stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și vârsta standard de pensionare au fost modificate în funcție de evoluția speranței de viață. Raportul va fi publicat pe site-ul Consiliului Fiscal.

Un raport al Comisiei Europene prognozează o creștere accentuată a speranței de viață, începând cu 2030, atrage atenția analiza BNS.

Viitorii pensionari, obligați să plătească în plus

Legea a pensiilor introduce măsuri care vizează modul de majorare a pensiilor, precum și mecanisme de corecție în cazul unor abateri de la aceste reguli. Unul dintre punctele atinse se referă la posibilitatea sancționării angajaților și companiilor prin creșterea contribuțiilor de asigurări sociale.

Acest lucru se va întâmpla în condițiile în care guvernul va dori să majoreze pensiile în scop electoral, așa cum se întâmplă în prezent. Deși vor spune „că dau”, politicienii vor lua, în realitate, din buzunarele românilor și companiilor.

Guvernul va putea majora oricând, contribuțiile la pensii, penalizându-i pe lucrători și firmele angajatoare. Acest lucru este prevăzut în legea pensiilor, începând cu anul 2027. La fiecare trei ani Consiliul Fiscal va întocmi un raport privind evoluția cheltuielilor cu pensiile publice în raport cu proiecțiile Ageing Working Group (AWG).

În situația în care cheltuielile cu pensiile depășesc procentul din PIB, guvernul va lua măsurile necesare, inclusiv creșterea contribuțiilor.