Criticate aspru de părinţi, de sindicate şi de profesori, legile „Adomniţei“ au fost desfiinţate şi de Comisia prezidenţială condusă de fostul ministru Mircea Miclea.
Grădiniţa obligatorie de la 3 ani nu poate deveni realitate fără stabilirea unui curriculum, fără identificarea resurselor umane necesare şi fără coordonarea dintre ministerele Muncii, Educaţiei şi Sănătăţii. Noul pachet de legi ale educaţiei nu a fost realizat în cadrul unei strategii de revitalizare a învăţământului românesc, este incoerent şi ar putea crea mai multe probleme decât rezolvă. Acestea sunt câteva dintre concluziile Comisiei prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării în România. „O lege trebuie să fie operaţionalizarea unei strategii: ai nişte probleme, găseşti soluţii şi le transformi într-un paragraf de lege. Aici nu s-au introdus decât nişte paragrafe care tensionează şi mai mult sistemul“, precizează preşedintele comisiei, fostul ministru Mircea Miclea. Legile educaţiei ar urma să ajungă în parlament cel mai târziu la începutul lunii aprilie, după analizarea propunerilor formulate în această perioadă, potrivit ministrului Cristian Adomniţei. Nu ar fi, astfel, „decât“ cea de-a 29-a modificare a Legii educaţiei din ultimii 10 ani. Contradicţii şi prevederi fără conţinut Schimbările impuse prin actuala formă a proiectului sunt „superficiale şi fără orizont“, arată reprezentanţii comisiei. Textele noilor legi conţin contradicţii flagrante: se vorbeşte când de o finanţare de 6%, când de una de 7% din PIB pentru educaţie. La educaţia permanentă se face referire într-un singur paragraf, deşi România are mari probleme în acest domeniu: doar 1,6% dintre adulţi participă la acest tip de educaţie, în vreme ce media UE este de 10,8%, iar ţinta stabilită este de 12,5%. Prin urmare, comisia consideră că este necesară o lege specială în acest sens. O altă observaţie se leagă de nevoia centrării pe competenţele formate în şcoală, în loc de conţinuturi. Competenţele - de la cele culturale la cele antreprenoriale - ar urma să fie evaluate la final de ciclu de învăţământ, pentru a oferi în primul rând un diagnostic al sistemului. Profesorii, titulari în şcoală Alte probleme semnalate sunt legate de întărirea măsurilor de asigurare a calităţii şi de descentralizarea sistemului. Astfel, comisia propune, printre altele, ca profesorii să devină titulari la nivelul şcolii, şi nu în sistemul naţional, iar fondurile obţinute de instituţii să rămână la dispoziţia acestora, cu posibilitatea de a fi reportate. BILE NEGRE Observaţiile Comisiei prezidenţiale > Din noile legi lipseşte o strategie: fără ea, „legea introduce schimbări superficiale şi fără orizont“, arată comisia; > este necesară o coerenţă legislativă: proiectele conţin contradicţii şi suprapuneri nejustificate; > se impune o „Lege a Educaţiei Permanente“, ce ar trebui să devină „legea-cadru care poate induce coerenţă şi pe care se pot baza legile sectoriale: pentru învăţământul preuniversitar şi învăţământul superior“; > este nevoie de centrarea curriculumului pe competenţe; > descentralizarea financiară şi curriculară este absolut necesară, iar cadrele didactice trebuie să fie titularizate la nivelul şcolii; > nu există decât specificări vagi referitoare la cercetarea din învăţământul superior.