Lege drastică, dar greu de aplicat pentru stăpânii animalelor feroce. Câinii ucigași, mai tari decât autoritățile

Situație de necrezut în România. Deși câinii periculoși au făcut numeroase victime printre oameni și animale, iar stăpânii pot fi pedepsiți cu închisoarea, patrupedele antrenate să atace nu pot să fie închise în cazul unui eveniment tragic. Dacă Poliția trebuie să ridice un câine agresiv, nu are disponibil un echipaj al primăriei care să îl prindă și un vehicul ca să transporte animalul, din cauza birocrației. O asociație civică face demersuri pentru interzicerea pe teritoriul țării noastre a câinilor din rase agresive.

Cazuri de o ferocitate ieșită din comun în care au fost implicați câinii de luptă au avut loc, în ultimii ani, în România. Din datele furnizate de Poliția Română reiese că peste 300 de astfel de animale au fost înregistrate, lunar, în țara nostră, în anul 2018. Numărul oficial al câinilor de luptă se ridică la peste 30.000. Deși legea prevede pedepse aspre pentru deținători, mulți dintre proprietarii de câini de luptă nu o respectă. Doar o mica parte dintre luptele ilegale între pariori, care se folosesc de bietele patrupede transformate în „mașini de luptă”, au fost depistate de autorități.

Lăsați nesupravegheați, acești câini atacă persoane și animale, uneori char în curțile oamenilor, așa cum este cazul relatat, pentru EVZ, de proprietarului unui ciobănăsc sfâșiat de un Amstaff, în județul Gorj. Din acest motiv, reprezentanți ai societății civile, dar și proprietari ai căror animale au căzut victime patrupedelor periculoase, nesupravegheate de stăpâni inconștienți, cer interzicerea pe teritoriul României a unor rase periculoase.

 

Interziși în străinătate

 

Asociația Inițiativa pentru Responsabilitate Civică (IREC) care s-a constituit în urma morții tragice a lui Ionuț Anghel, copilul de 4 ani ucis, în anul 2013, de câinii fără stăpân din București, atrage atenția că mai multe state, printre care Danemarca și Canada, au adoptat legislații prin care au interzis rasele periculoase, iar numărul atacurilor asupra oamenilor și a animalelor de companie a scăzut semnificativ. Danemarca, spre exemplu, a interzis 13 rase de câini agresivi.

 

Stăpâni pe propria răspundere

 

Ana Maiță, purtătorul de cuvânt al IREC, a transmis, pentru EVZ, că asociația a tras în repetate rânduri semnale de alarmă privind neaplicarea legislației actuale care guvernează deținerea câinilor din rase agresive. Un aspect grav semnalat de Maiță: de multe ori, poliția nu verifică nici dacă cetățenii care dețin astfel de animale îndeplinesc condițiile prevăzute de lege dar, mai ales, nu verifică și nu sancționează exemplar stăpânii care scot aceste animale pe spațiul public fără lesă și/sau fără botniță. Stăpânii legali trebuie să aibă peste 18 ani, să nu aibă cazier, să declare animalul la secția de poliție de care aparțin cu domiciliul și să aibă capacitate deplină de exerciţiu. Mai exact, să fie sănătoși psihic. Însă, în legea care guvernează deținerea câinilor de luptă nu este prevăzută, din păcate, și obligația ca deținătorul să aducă un aviz psihiatric, atunci când achiziționează și se înregistrează ca și stăpân al unui astfel de animal, ci doar o declarație pe propria răspundere. IREC precizează că, în ultimii ani, a existat o singură campanie de verificări din partea Poliției, în 2018, dar fără să determine schimbarea reală a comportamentului iresponsabil dovedit de mulți deținători ai acestor câini. Campania a venit în urma unui val de atacuri deosebit de grave din partea patrupedelor deținute în mod iresponsabil.

Cine ridică câinii agresivi?

 

O altă problemă subliniată de reprezentanții asociației arată că, în cazul în care Poliția este chemată, prin apel la 112, să intervină la un incident în care este implicat un câine agresiv, oamenii legii nu au, de cele mai multe ori, disponibil un echipaj și un vehicul care să prindă și să transporte animalul, în condițiile legii. Un exemplu în acest sens este cazul unei tinere, filmate în anul 2016, care plimba un pitbull fără botniță și a reacționat agresiv față de o trecătoare care a atenționat-o. La fața locului au ajuns atât un echipaj al Poliției Locale cât și al Poliției Naționale. Tot ce au reușit să facă agenții a fost să o amendeze pe stăpână care a plecat acasă la fel cum a venit, cu animalul fără botniță, deoarece Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA ), din cadrul Primăriei București și-a declinat responsabilitatea iar Poliția, atât Locală cât și Națională, nu dispuneau de personal calificat și vehicul corespunzător pentru ridicarea animalului. Deci, practic, stăpânul a fost sancționat dar pericolul nu a fost îndepărtat.

 

Vicii legislative și un ONG cu interes

 

Reprezentanții IREC atrag atenția și asupra faptului că există vicii în legislația care reglementează deținerea acestor rase de câini - O.U.G. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi și Legea nr. 60/2003 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2002. Concret, certificatul care atestă rasa câinelui, certificat ce astfel determina obligația legală a stăpânului de a declara câinele la Poliție, este obținut de la Asociația Chinologică, o organizație neguvernamentală ce reunește asociații de crescători de câini. În fapt, susține Ana Măiță (foto), o entitate privată cu interes clar comercial în vânzarea câinilor de rasă, inclusiv din rase prevăzute în OG 55/2002. În opinia reprezentantei IREC, certificatul care atestă rasa câinelui ar trebui să fie obținut de la un o entitate neutră, cum este o instituție publică de specialitate și control, precum ANSVSA și Direcțiile Județene subordinate acestei instituții.

 

Stăpânii încurajează comportamentul agresiv

 

O analiză a IREC arată că, atât în București cât și în țară, mulți deținători își plimbă in continuare, nestingheriți, animalele fără lesă și/sau botniță, nu previn atacul canin prin împiedicarea ieșirii câinilor din curte, încurajează comportamentul agresiv al câinilor prin asmuțirea lor asupra altor animale, se manifestă agresiv când sunt atenționați de alți cetățeni asupra obligațiilor legale pe care le au. Conform legislației din România, cei mai periculoși câinii de luptă și de atac sunt din rasele Pit Bull, Boerbull, Bandog şi metişii lor, urmați de American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso şi metişii lor. Poliția Română precizează, însă, că, prin câini agresivi se înţelege orice câine care, fără să fie provocat, muşcă sau atacă persoane ori animale domestice în locuri publice sau private și orice câine care participă la lupte între câini sau care a fost antrenat în acest scop.

 

Atacat în propria curte de câinele unui fost jandarm

 

Un caz grav de atac al unui câine de luptă a avut loc în județul Gorj. Un bucureștean, proprietarul unui câine ciobănesc, a depus o plângere la Poliția Novaci după ce a animalul său de companie a fost sfâșiat de un Amstaff, chiar în curtea pe care o deține în comuna Pociovaliștea. Din datele obținute de „Evenimentul zilei”, atacul a avut loc în noaptea de 10 spre 11 februarie 2019. Cel care se îngrijește de gospodăria proprietarului l-a găsit pe bietul câine plin de răni și de sânge pe tot corpul, iar gardul care desparte curtea sa de a unui vecin era dislocat, semn că s-ar fi intrat cu forța.

 

Fostul jandarm și-a antrenat câinele să muște

 

Proprietarul lui „Ursu”, câinele sfâșiat, a povestit că în curtea sa erau urme de pași dinspre gard, semn că vecinul a intrat în curtea sa ca să îi despartă pe cei doi câini. Vecinul este un fost jandarm, Constantin Claudiu Asavei care, potrivit informațiilor obținute de bucureștean, nu anunțase la Poliție că deține un câine de luptă, așa cum prevede legea. Mai mult, câinele Amstaff nu ar fi fost înregistrat nici la Asociația Chinologică, nu avea asigurare și nici padoc amenajat special. „Oricând putea scăpa pe stradă și ataca copiii care se jucau!”, a precizat stăpânul ciobănescului. În plus, cu toate că este interzis, în 2018, stăpânul Amstaffului a fost văzut cum își învăța câinele de luptă să atace și să muște cu ajutorul unui cauciuc de motocicletă. În ciuda rănilor suferite, „Ursu” a supraviețuit, însă a necesitat un tratament care l-a costat circa 4.000 de lei pe proprietar. Plângerea înregistrată la Poliția Novaci face obiectul unei anchete a polițiștilor în care stăpânul Amstaffului este cercetat atât pentru nerespectarea legislației în materie de deținere a câinilor de luptă, cât și pentru încălcarea dreptului de proprietate, prin pătrunderea fără drept în curtea imobilului.

 

Sfâșiat de doi dulăi Amstaff

 

Imagini de o cruzime rar întâlnită în care câini de luptă au atacat un câine ciobănesc fără stăpân au șocat opinia publică din România, la sfârșitul săptămânii trecute. Bietul patruped a fost sfâșiat de doi câini din rasa Amstaff, care aparțin unui tânăr de 23 de ani. Scenele greu de privit au fost surprinse în localitatea Broșteni, din județul Suceava. Reprezentanții unei asociații pentru protecția animalelor au fost anunțați de o tânără de cele întâmplate și au mers să vadă despre ce este vorba. Au găsit câinele atacat și l-au adus la un medic veterinar în București, în speranța că își va recăpăta vederea. Roxana Ciornei, reprezentanta asociație a declarat că ciobănescul mioritic avea capul sfâșiat. Voluntarii susțin că au vorbit cu martori care le-au povestit că patrupezii ar fi fost asmutiți. Proprietarul câinilor susține, însă, că cei doi Amstaff ar fi ieșit din curte atunci când li se făcea curat în cușcă. Polițiștii au deschis un dosar penal și dacă se va dovedi că animalele au fost asmuțite, proprietarul riscă o amendă sau chiar să fie trimis în spatele gratiilor.

Trei oameni atacați pe stradă

 

Un caz ieșit din comun de agresiune a câinilor de luptă asupra oamenilor a avut loc, pe 14 ianuarie 2018, în municipiul Iași. Doi câini Amstaff au mușcat doi bărbați, de 46 de ani, și, respectiv, 66 de ani, dar și pe o tânără de 21 de ani. Cele trei victime au fost transportate la Spitlaul „Sf. Spiridon” şi la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iaşi. Bărbatul în vârstă de 46 de ani a fost muşcat de câini în zona organelor genitale și a fost operat în clinica de urologie de la Spitalul „Dr. C. I. Parhon”. Pacientul prezenta o plagă care a interesat scrotul, dar care din fericire nu a lezat niciunul dintre testicule. Tânăra de 21 de ani şi bărbatul de 66 de ani au fost transportaţi în Unitatea de Primire Urgenţe de la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iaşi cu plăgi muşcate de mâini şi de picioare. Fata a fost internată şi operată în clinica chirurgicală de gardă.

 

Legea prevede confiscarea animalului doar după condamnarea stăpânului

 

La solicitarea „Evenimentul zilei”, Poliția Română a transmis că, în cursul anului 2018, la nivel național, au fost aplicate 1.909 sancțiuni contravenționale deținătorilor de câini agresivi, iar în luna ianuarie 2019 au fost aplicate 156 de sancțiuni. Legat de posibilitatea ridicării animalului agresiv, chiar și în situații grave, polițiștii ne-au transmis că se aplică articolele 11, 15 și 16 din O.U.G. nr. 55 din 2002. Conform legii, angajații primăriei trebuie să ridice câinii, la solicitarea polițiștilor. La articolul 11, legea prevede că, în primă fază, organele de poliţie avertizează proprietarul sau deţinătorul temporar al câinelui să ia toate măsurile pentru prevenirea comportamentului canin agresiv. Dacă proprietarii nu iau măsuri, poliţia poate dispune plasarea câinelui întrun adăpost, în cazul în care pericolul avut în vedere se menţine. Cheltuielile generate de întreţinerea câinelui se suportă de către deținător. La articolul 15 se arată că ridicarea câinilor în vederea confiscării se face de către poliţie, cu sprijinul personalului instruit în acest sens, angajat al consiliilor locale, în termen de cel mult două zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. În această situație, câinii agresivi vor fi cazaţi în adăposturile Serviciului pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Apoi, animalele sunt plasate în grija organizaţiilor pentru protecţia animalelor, care vor proceda conform reglementărilor proprii. La articolul 16 se arată că măsura confiscării constă în capturarea, transportarea şi păstrarea câinelui în adăposturile serviciilor pentru gestionarea câinilor fără stăpân.

 

Specialist: Stăpânii sunt de vină!

 

Specialiștii susțin că omul este principalul vinovat în cazul câinilor de luptă, deoarece nu gestionează corect comportamentul patrupedului şi, astfel, animalul devine violent. Dresorul Cătălin Cornea a explicat, la DigiTv: „Ei se nasc sociabili, prietenoși, dornici de a relaționa. Câinii își tulbură comportamentul în urma unei interacțiuni inadecvate cu omul. De la aceste bruscări, acești câini care au o personalitate puternică pot să riposteze”. La rândul lui, Georgian Drăgan, purtătorul de cuvânt al Poliției Române, a precizat că „proprietarul unui astfel de câine are obligația să nu meargă cu el în locuri publice fără să poarte câinele botniță, să fie ținut în lesă sau ham”.

 

Peste 32.000 de câini înregistrați în România

 

Controalele efectuate de Poliția Română, în anul 2018, au scos la iveală faptul că peste 32.000 de câini erau înregistrați oficial, în țara noastră. Baza legală pentru deținerea unor astfel de patrupede este O.U.G. 55/2002 și Legea nr. 60/2003 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2002. Potrivit legii, prin câini periculoşi se înţelege câinii aparţinând următoarelor rase, grupate în două categorii: l categoria I: câinii de luptă şi de atac, asimilaţi prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog şi metişii lor; l categoria a II-a: câinii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso şi metişii lor.

 

Interziși la vânzare

 

n primul trimestru al anului trecut a fost înregistrată o scădere a deținătorilor de animale periculoase din categoria I -107 exemplare, dar și o creștere cu 948 exemplare a celor din categoria a doua. Această cifră arată că, în medie, au fost înregistrați peste 300 de câini pe zi din categoria a II-a. Tot în acea perioadă, au fost constatate 74 de infracțiuni și aplicate 459 de sancțiuni contravenționale, pentru nerespectarea legislației în domeniu. 30 de persoane care au comercializat câini din categoria I s-au ales cu dosare penale deoarece legea interzice vânzarea unor astfel de animale iar pedeapsa este cuprinsă între 3 luni și 2 ani de închisoare sau amendă. Cu toate acestea, pe internet sunt numeroase oferte de vânzare a câinilor agresivi.

 

Stăpânii câinilor-ucigași riscă 14 de ani de închisoare

 

De asemenea, în ultimele 6 luni ale anului trecut, au fost constatate 41 de infracțiuni și au fost aplicate 1.343 de sancțiuni contravenționale (1.281 amenzi și 62 de avertismente), în valoare totală de aproape 148.000 de lei. În acest context, trebuie specificat faptul că Noul Cod Penal prevede pedepse cu închisoarea de până la 14 de ani pentru deținătorii de animale care asmuțesc câinii asupra oamenilor iar gestul lor iresponsabil se poate solda cu rănirea gravă sau moartea celui atacat.

 

Recidiviștii nu au voie să dețină câini de luptă

 

 

Potrivit legislaţiei, proprietarii sau deţinătorii câinilor periculoşi ori agresivi trebuie să aibă vârsta minimă de 18 ani, să aibă capacitate deplină de exerciţiu şi să nu fi fost condamnaţi pentru comiterea vreunei infracţiuni contra persoanei. De asemenea, aceştia au obligaţia să depună la sediul poliţiei în a cărei rază teritorială este situat imobilul în care este deţinut câinele, o adeverinţă în fotocopie, eliberată de Asociaţia Chinologică Română, afiliată la Federaţia Chinologică Internaţională, din care să rezulte încadrarea câinelui în cele două categorii, precum şi o declaraţie pe propria răspundere cuprinzând următoarele date: numărul de identificare al câinelui, aplicat prin tatuare sau microcip; efectuarea vaccinării antirabice şi a rapelurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; efectuarea sterilizării câinilor; existenţa unei asigurări de răspundere civilă pentru eventualele pagube produse de câinii periculoși.