Corespondenta de dragoste dintre filozoful Martin Heidegger si fosta lui eleva Hannah Arendt, care se intinde timp de cinci decenii, apare in romana pentru prima data.

Corespondenta inedita a unuia dintre cei mai importanti filozofi ai secolului al XX-lea, Martin Heidegger, provenit din scoala fenomenologica intemeiata de Husserl si cunoscut pentru celebra lucrare „Fiinta si timp”, cu fosta lui studenta Hannah Arendt, care a devenit, la randul ei, teoretician politic cu studii despre originile totalitarismului, este publicata in premiera in limba romana in volumul „Hannah Arendt&Martin Heidegger/Scrisori 1925-1975”, editat de Humanitas.

Hannah l-a intalnit pe Heidegger, care i-a fost profesor, cand avea 18 ani, in 1924, la Universitatea de la Marburg, iar legatura lor dureaza peste cinci decenii, pana la moartea ei, in 1975. 

Diferenta de varsta dintre el si Hannah, de 17 ani, nu a fost o piedica in calea legaturii lor, si nici faptul ca el era casatorit si avea doi copii cand a intalnit-o pe studenta care i-a marcat atat de profund viata afectiva si intelectuala.

De altfel, si Hannah a fost casatorita de doua ori ulterior, insa raportarea la marele filozof a ramas constanta, corespondenta cu Heidegger intinzandu-se timp de cinci decenii.

Editia germana a scrisorilor a fost publicata in 1999, iar Catrinel Plesu si Catalin Cioaba le-au tradus in romaneste. EVZ publica in exclusivitate patru dintre aceste scrisori, care stau marturie despre istoria unei iubiri strans legate de istoria secolului al XX-lea. In epistole sunt reluate si puse direct marile intrebari filozofice despre om si istorie.

Heidegger recunoaste ca „daimonicul” l-a lovit din plin si se intreaba: „Oare prin ce iaduri trebuie sa mai treaca omul pana sa inteleaga ca nu el se face pe sine?”.

Hannah Arendt

A scris despre totalitarism Hannah Arendt (Johanna Arendt) (14 octombrie 1906-4 decembrie 1975), teoretician politic german, numita deseori filozof, desi ea a refuzat aceasta „eticheta”.

Este o figura marcanta a gandirii socio-politice contemporane. Hannah Arendt, evreica de origine, a abordat in lucrarile sale cele doua mari si dificile teme ale epocii postbelice: totalitarismul si antisemitismul.

A fost arestata de Gestapo in 1933, a reusit sa scape si s-a refugiat in Franta. In 1941 a ajuns in SUA, ocupand pozitii-cheie in diverse organizatii evreiesti. In 1951, i-a aparut monografia monumentala „Originile totalitarismului”. A tinut cursuri la mai multe universitati celebre.

Martin Heidegger

A fost profesorul lui Hannah Martin Heidegger (n. 26 septembrie 1889, Messkirch/Baden - d. 26 mai 1976, Freiburg im Breisgau), unul dintre cei mai importanti filozofi germani din secolul al XX-lea. In special cu opera sa capitala, „Sein und Zeit” („Fiinta si timp”, 1927), a contribuit la reconsiderarea fenomenologiei.

Opera sa a exercitat o influenta hotaratoare asupra gandirii unei serii de filozofi ca Hans-Georg Gadamer, Maurice Merleau-Ponty, Jean-Paul Sartre, Emmanuel Levinas, Jacques Derrida si Hannah Arendt. Din 1923 este profesor la Universitatea din Marburg, unde o intalneste pe Hannah, iar din 1928 este chemat la Freiburg, ca urmas al lui Husserl la catedra de filozofie.

Epistole

GABRIEL LIICEANU: Mostre de „fenomenologie aplicata”

Hannah Arendt parea anume creata pentru a juca rolul pe care l-a jucat in viata lui Heidegger. Senzatia pe care ne-o lasa este ca a venit aproape pregatita la aceasta intalnire cu propriul ei destin. Important este, citind „Corespondenta” dintre cei doi, sa observam ca, prin intalnirea lor, logos-ul erotic slujit cu mijloacele limbajului filozofiei poate sa capete aceeasi intensitate si rafinament - si, asadar, aceeasi forta de seductie - ca acela practicat de faimosul cuplu shakespearian, al lui Romeo si al Julietei, in registru poetic.

Au mai existat, desigur, intalniri faimoase erotic pe scena filozofiei, mai ales in epoca romantismului german, in care glorificarea femeii se face pe baza imblanzirii diferentei dintre sexe si a transformarii femeii in purtatoarea „divinului din noi”. Dar nimeni, niciodata, nu a impins ritualul „curtoaziei” atat de departe in spatiul expresiei filozofice.

Si asta, ramanand in interiorul idiomului fenomenologiei! Heidegger o seduce pe Hannah Arendt apeland la un logos aplicat direct asupra „fenomenului” pe care cei doi il traiesc impreuna, un logos care se inalta nemijlocit din solul relatiei lor erotice cotidiene. Epistolele lui Heidegger sunt adevarate mostre de „fenomenologie aplicata”.

Ceea ce au ele in comun cu discursul erotic traditional de tip european, fie ca e vorba de amour courtois, fie de tehnica baroca a tanarului Montague, este strategia de madonizare a iubitei. Heidegger ii va fi Hannei, desigur, amant. Dar pentru a o dori si a o atinge deplin, el trebuie sa o inalte in prealabil, prin vorbele sale si prin interpretarea iubirii lor, nespus de sus.

El stie ca pentru a iubi cu adevarat omeneste, fiinta iubita trebuie transformata in prealabil in sfanta. Putine iubiri de pe lume au mai fost atat de intens erotizate, ceea ce inseamna spiritualizate prin cuvinte, ca iubirea dintre Hannah si Martin.

Vezi aici cateva fragmente din corespondenta.