Pe 14 septembrie se împlinesc 25 de ani de când scriitorul Geo Bogza, fratele la fel de celebrului romancier Radu Tudoran (N. Bogza), a trecut la cele veşnice.
Geo Bogza s-a născut la Ploieşti în ziua de 6 februarie 1955. A urmat şcoala primară în oraşul natal (1915-1919), apoi Şcoala de Marină din Galaţi şi Constanţa (1921-1925), ajungând la 16 ani elev marinar pe Dunăre şi în Deltă. Stabilit o vreme la Buştenari, a trimis unor reviste provinciale primele sale versuri. A debutat în ambianţa mişcării de avangardă a anilor 1927-1928. În 1928, scrie şi editează singur, la Câmpina, revista "Urmuz". Colaborează la 'Bilete de papagal' şi se alătură grupului de la revista "unu", scriind poeme nonconformiste în stil suprarealist: "Jurnal de sex" (1929) şi "Poemul invectivă" (1933). A mai colaborat şi la alte publicaţii ale vremii: "Contemporanul", "Lumea", "România liberă", "Viaţa românească" etc. Colaborarea săptămânală de la 'Contemporanul' a fost adunată în volumul 'Paznic de far' (1974).
După 1934, se îndepărtează de avangardă, scriind o serie de poeme lirice, care vor fi incluse în volumul "Cântec de revoltă, de dragoste şi de moarte" (1945). Considerat părinte al reportajului românesc modern, a creat o formulă unică de reportaj, reportajul poematic ilustrat de "Cartea Oltului". Este autor al ciclurilor: "Lumea petrolului", "Tăbăcarii" (1934), "Ţara de piatră" (1935), "Tragedia poporului basc" (1939). În 1945, a publicat o biografie lirică a Oltului, "Cartea Oltului". După război a realizat noi cicluri de reportaje: "Oameni şi cărbuni în Valea Jiului", "Moartea lui Iacob Onisia", "Porţile măreţiei", "Meridiane sovietice" etc. În perioada 1956-1960, o parte dintre lucrările sale apărute între 1934 şi 1960 au fost incluse într-o ediţie de cinci volume: "Scrieri în proză".
Tot atunci au apărut în volum şi reportajele intitulate "Fişe", publicate în presă în 1939. A mai publicat şi volumul "Ca să fii om întreg" (1984). A fost ales membru al Academiei Române (corespondent, la 2 nov. 1948, şi titular, la 2 iul. 1955), membru al Consiliului Naţional pentru Apărarea Păcii (din 1955). A fost distins cu Premiul de Stat în 1956 şi cu Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor, în 1978. A murit la 14 septembrie 1993.