International
LAGĂRELE MORȚII din Coreea de Nord. La ce chinuri sunt supuși deținuții. Mărturisiri din INFERN
Nord-coreenii au încetat să mai înregistreze decesele din gulagurile lor cunoscute ca fiind extrem de nemiloase, după ce la putere a ajuns dictatorul Kim Jong-un, a dezvăluit un fost prizonier.
„Când a venit la putere Kim Jong-un, a întrebat oficialii care se ocupau de lagărele de muncă forțată despre rata ridicată a deceselor. Rezultatul a fost că oficialii penitenciarelor au fost instruiți să nu înregistreze moartea deținuților suprasolicitați”, a povestit el.
Comentariile au fost făcute într-un interviu pentru siteul de știri Daily NK, citat de The Telegraph, de către un fost deținut al centrului de muncă disciplinară de la Tongrim, în provincia Pyongan din nordul țării. Acesta a vorbit în condiții de anonimitate, de frică pentru siguranța familiei sale.
El susține că a văzut personal dosare medicale, când era bolnav, în clinica gulagului, care arăta că rata mortalității în rândul pacienților, în 2011, care a scăzut până în 2014. Bărbatul, care a fost închis timp de un an, a descris o viață de înfometare, brutalitate și mită, în timp ce colegii se luptau să supraviețuiască orele lungi de muncă grea cu rații mici de hrană care consta în terci de porumb.
Fostul deținut a declarat că a fost forțat să facă gene false, iar cei care nu-și îndeplineau norma erau bătuți cu sălbăticie și nu primeau mâncare, „ de multe ori cădeau din picioare din cauza suprasolicitării și a malnutriției”. Când a încercat să ofere unui alt deținut hrană, a fost trimis la carceră, în izolare. „Îmi era atât de frig și de foame, încât credeam că am murit”, a mărturisit el.
„Pur și simplu nu ne considerau oameni, prin modul în care ne băteau atât de dur, uneori până la moarte”.
Fostul prizonier a mai dezvășuit cum o ierarhie informală s-a dezvoltat în lagăr, iar cei cu bani au reușit, oferind mită, să își câștige poziții mai bine, ca supraveghetori ai unor grupuri sau infromatori.
Deținuții din clasa de mijloc, care aveau bani, puteau să evite o inițiere extrem de dură care avea loc în lagăr, timp de 30 de zile, o îndocrinare făcută cu bătăi, tortură și muncă grea. Pentru prizonierii de rând, fiecare zi începea la ora 5 dimineața, deținuții rămâneau la posturile lor de muncă până cădeau de pe picioare din cauza epuizării, la ora 23.00.
Cei care nu aveau membri de familie care să le aducă hrană în plus, lucrau în continuu până la ora 3 dimineața, pentru că luau norme suplimentare în schimbul hranei. „Acesta era singurul mod în care acești deținuți puteau spraviețui”, a dezvăluit el.
Recomandările noastre
