Evenimentul Zilei > Actualitate > La Tricodava se vor „tricota“ blocuri noi
La Tricodava se vor „tricota“ blocuri noi

La Tricodava se vor „tricota“ blocuri noi

Compania spaniolă Gran Via va construi 2.100 de apartamente.

Pe terenul fostei fabrici de tricotaje Tricodava urmează să se construiască 2.100 de apartamente cu o investiţie de 185 de milioane de euro. Dezvoltatorul proiectului este compania spaniolă Gran Via, care a achiziţionat, anul trecut, suprafaţ a de 54.000 mp de la fondul de investiţii Broadhurst, în schimbul sumei de 42 de milioane de euro.

Soarta fabricii a fost pecetluită, spun cunoscătorii din domeniu, de desfiin- ţarea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) şi apoi a proceselor de privatizare din anii ’90. Escavatoarele dărâmă zilele acestea ultima fărâmă din vechea fabrică de tricotaje de lângă stadionul Ghencea. În mijlocul mormanelor de moloz tronează încă o parte din clădirea de 10 etaje, în care se aflau birourile conducerii. Praful pluteşte în aer în toată zona şi-i împiedică pe locuitorii din blocurile învecinate să mai poată ţine geamul deschis.
 
„Zgomotele se aud şi ziua, şi noaptea. Nici nu putem scoate nasul afară, că se depune pe mobilă un strat de praf cât degetul“, se plânge Francisc Ten, care locuieşte la etajul zece, peste drum de fosta unitate de producţie. „Ce se construieşte maică, acolo, tot blocuri?“, se întreabă o bătrânică, vecină în acelaşi imobil. „Sigur, ce altceva?“, spune Mihai Dogaru, fost preşedinte de bloc.

Bărbatul de 70 de ani îşi aduce aminte şi acum de furnicarul de oameni care năvălea în mijloacele de transport în comun atunci când se schimba tura. „Erau foarte multe femei. Când ieşeau de la fabrică, nu te mai puteai urca în niciun autobuz. Dar asta a fost înainte de Revoluţie. Apoi veneau din ce în ce mai puţini, până când s-a închis“, povesteşte Dogaru. El nu a uitat nici zvonurile care umblau printre locuitorii din zonă despre fabrică. „Se spunea, la un moment dat, că poluează aerul din cauza unor fire foarte fine, care trec în atmosferă şi pătrund în respiraţ ie. Am aflat apoi că nu ar fi adevărat“.

Victima prăbuşirii sistemului


Fabrica Tricodava a suferit, ca multe alte unităţi din domeniul textilelor, odată cu prăbuşirea CAER. „Tricodava a fost renumită şi pe plan european. Exporta în Anglia şi Franţa, dar cel mai mult în statele partenere în CAER – URSS, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria sau fosta Republică Democrată Germană. Ruperea acestor relaţii a fost cea mai mare lovitură“, explică Gheorghe Grecu, preşedintele Federa- ţiei Textile Confecţii CONFTEX. Potrivit acestuia, fabrica, ridicată la finele anilor ’60, avea, în 1989, 3.500-4.000 de salariaţi, majoritatea femei.

Cronica unor privatizări nereuşite


În 1990, Tricodava a fost transformată în societate pe acţiuni, ponderea cea mai mare aparţinând statului. „Cam 70% au intrat în portofoliul Fondului Proprietăţii de Stat (FPS) şi restul de 30% în Fondul Proprietăţii Private (FPP) Moldova, care s-a transformat, ulterior, în SIF Moldova. Carnetele de acţionar valorau 25.000 de lei vechi bucata şi erau acordate gratuit angajaţilor actuali sau foşti ai firmei, precum şi celor din Consiliul de Administraţie“, afirmă Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare (FEPAIUS).

În 1994, prin Legea 77, compania a fost privatizată prin metoda MEBO – salariaţii şi conducerea puteau cere să cumpere acţiuni. Ei putea folosi certificatele pentru acţiuni din FPP şi plăti cu bani pentru cele 70% din acţiunile FPS. Trei ani mai târziu, la Tricodava a devenit acţionar oricine şi-a dorit, odată cu valul de certificate de acţionar distribuite populaţiei. „Tricodava a avut, iniţial, două sedii: în Ghencea şi în Dobrogeanu Gherea, unde era sala de cusut. Conducerea a decis să vândă acel activ pentru a încerca să plătească din datoriile la stat, dar tot degeaba“, spune Grapini.

Preluată de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului din cauza datoriilor mari, fabrica a fost vândută în 2004. „Tranzacţ ia a fost făcută fără protecţie pentru angajaţi, astfel că 800 de oameni au rămas atunci în voia sorţii“, povesteşte Grecu. În 2005-2006, fabrica îşi mutase deja producţia în zona Jilava, astfel că în Ghencea rămăseseră doar clădirile. Tricorom, ultima societate care deţinea aceste active, a fost radiată de la registrul Comerţului la începutul acestui an. Din fabrică nu a rămas decât numele intersecţiei: Tricodava.

ACEEAŞI SOARTĂ

Fabrici înlocuite de locuinţe sau magazine

Tricodava nu este singura fabrică transformată în proiect rezidenţial. Aceeaşi soartă a avut-o şi Titan, acolo unde o altă companie spaniolă, Hercesa, construieşte 1.400 de apartamente. Compania respectivă ridică locuinţe şi pe locul fostei unităţi de producţie Spicul. Semănătoarea face şi ea loc unui mic cartier cu birouri, spaţii comerciale şi rezidenţiale, numit Sema Park. În locul fabricii Suveica se află deja, în construcţie, tot un proiect rezidenţial – Rose Garden – de 908 de locuinţe.

Pe terenul fostei fabrici de lapte Mioriţa a fost ridicat un hipermarket Cora, iar pe terenul unităţii de producţie de săpun Stela se află astăzi un hipermarket Kaufland. Platforma Metav, aflată în portofoliul grupului de firme Altrom, controlat de oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte, a fost transformată într-o zonă de clădiri de birouri renovate. Nici Frigocom nu a trecut neobservată de investitori: aceiaşi proprietari ai terenului de la Tricodava vor ridica aici blocuri cu 1.400 de locuinţe. 

 
Terenul fostei fabrici este plin acum de buruieni, copaci şi mormane de moloz

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: