Nevroza astenică (neurastenia) se caracterizează prin astenie, cefalee, insomnie. Cauza principală a nevrozei astenice este suprasolicitarea îndelungată, care duce la epuizare, oboseală patologică a funcţiilor psihice, de obicei reversibilă prin tratament. Suprasolicitarea poate fi o stare psihică de fond, un atribut al personalităţii pe care pacientul greu reuşeste să îl definească în multe situaţii.

 

Bolnavul suferind de nevroză astenică prezintă rezistenţă scăzută la oboseală. Somnul este neodihnitor, superficial sau, uneori, insomnia este totală. .Neurastenia se manifestă prin vertij, dureri de cap, stare de epuizare, nesiguranţă la mers, emotivitate crescută, stare de plâns nereţinut, nerăbdare, slăbirea vederii, lipsă de concentrare şi de energie, atenţie deficitară, privit în gol, insomnie sau somn superficial şi neodihnitor, cu vise chinuitoare. La trezire, bolnavul va fi mai obosit decât la culcare.

De asemenea, bolnavul manifestă hiperexcitabilitate emoţională, izbucneşte repede în plâns sau râs nervos, este nerăbdător, nu se poate concentra, nu poate asimila informaţii.

 

Sensibilitatea psihică crescută se dublează şi de o hiperestezie polisenzorială: îl supără zgomotele, foşnetul foilor, scârtâiţul uşii; îl supără chiar contactul pielii cu hainele proprii, are furnicături, amorţeli în membre, vederea i se tulbură, în câmpul vizual apărând pete sau puncte luminoase. În cursul zilei, bolnavul reacţionează brusc la orice zgomot (apel telefonic, claxonatul maşinilor, sonerii, scârţâitul uşii) şi resimte valuri de căldură ce alternează cu senzaţii de frig, precum şi palpitaţii, sufocare şi „noduri în gât“, amorţeli ale membrelor, înţepături şi furnicături în mâini şi picioare.

 

Vertijul, senzaţia de ameţeală, nesiguranţă în mers, pocniturile în urechi, sunt alte semne de nevroză astenică pe linie somatică. În cadrul hiperexcitabilităţii vasomotorii, pacienţii au valuri de căldură alternând cu senzaţia de frig sau palpitaţii cu tahicardie. La nivelul aparatului respirator, nevroza se manifestă prin senzaţii neplăcute de sufocare sau de „nod în gât”.

 Cefaleea are caracterul unei dureri „în cască”, cu punct de plecare occipital. În unele situaţii, aceste manifestări pot fi secundare unor boli grave precum: leuconevraxita, tumori cerebrale, hepatită toxică sau epidemică, intoxicaţii cu plumb sau oxid de carbon.

 

După clasificarea internațională a maladiilor (ediția a X-a) există două tipuri principale de neurastenie cu o intersectare substanțială. În primul tip, manifestarea principală este o senzație de oboseală crescută după un efort mental, deseori asociată cu o oarecare diminuare a performanței profesionale sau a capacității de a face față eficient sarcinilor zilnice. Oboseala mentală este descrisă în mod tipic ca o resimțire neplăcută a asocierilor și amintirilor neliniștitoare, ca o dificultate în concentrare și o gândire ineficace în general. În al doilea tip, se pune accentul pe o slăbiciune corporală sau fizică și de epuizare după un efort minim, însoțite de dureri musculare și dificultate în a se relaxa.

 

Se va trata insomnia folosind medicaţie hipnoinductoare, sedative, la recomandarea şi monitorizarea medicului cu scopul ameliorării simptomatologiei și evitării reacţiilor adverse sau a supradozelor. În nici o situaţie nu este recomandată automedicaţia, bolnavul trebuie să se adreseze specialistului. 

 

Citiți continuarea pe http://lapsihiatru.ro/

 

Prof. univ. dr. Anamaria Ciubară este unul dintre cei mai cunoscuți medici psihiatri. După o experiență de peste 10 ani la Institutul de Psihiatrie Socola Iași, acum își desfășoară activitatea la Spitalul de Psihiatrie ”Elisabeta Doamna” din Galați. Este medic primar psihiatru, profesor universitar la Universitatea ”Dunărea de Jos”, Facultatea de Medicină și Farmacie, catedra de Psihiatrie, și editor la American Journal of Psychiatry and Neuroscience. De asemenea, colaborează cu Clinica Medlife din Galați și cu clinica Helicomed din Iași.