Angajatorii nu prea se uită la ce specializare au absolvit tinerii care vin cu CV-ul în mână la uşa lor, nu le pasă nici ce nume poartă universitatea pe băncile cărora aceştia au stat cel puţin trei ani. Contează însă foarte mult cum se prezintă şi ce personalitate au.
Însă, cel mai tare îi mişcă pe angajatori experienţa pe care o au tinerii. Şi, au şi un motiv pentru care cer experienţă de muncă încă din prima zi de la absolvire, pentru că, în opinia lor, fostul student ar trebui să-şi caute un job de pe băncile facultăţii. Pe de altă parte, 55% dintre cunoştinţele şi abilităţile de care tinerii au nevoie la job au fost dobândite sau deprinse tot la locul de muncă şi doar puţin peste 30% la facultate. O spun chiar absolvenţii care au participat la realizarea raportului „Absolvenţi recenţi de învăţământ superior şi integrarea lor pe piaţa muncii”.
De la un job la altul, pentru bani şi poziţie
Vechea polemică referitoare la faptul că la facultate aduni o groază de noţiuni teoretice, dar prea puţin despre practică. Atât angajatorii, cât şi absolvenţii spun la unison că există prea multe programe de studiu în învăţământul românesc. „Ceea ce caută angajatorii la o primă angajare este existenţa unor competenţe transversale, este interesat de orice tip de angajare din timpul studiului. Se pierde din vedere faptul că un student care lucrează alocă mai puţin timp învăţării”, explică Mălina Voicu, expert pe termen lung în proiectul DOCIS, prin care s-a realizat cadrul naţional al calificărilor din învăţământul superior.
Dacă părinţii noştri îşi schimbau de trei ori locul de muncă pe parcursul întregii cariere, tinerii pot să treacă acum prin cel puţin trei birouri în cinci ani. Asta se întâmplă în special pentru a obţine un salariu mai bun, pentru aproape 90% dintre absolvenţi. „Ceea ce ne arată că e un proces de căutare activă. Cei care au absolvit ştiinţe economice schimbă mai multe locuri de muncă decât alţii. În general, trec de la un job la altul în căutarea unei poziţii şi unui salariu mai bun”, a mai adăugat Mălina Voicu.
Prea puţini dintre angajatorii privaţi se uită şi la specializarea absolvită, iar dacă o fac, o fac pentru că au în administrare un domeniu foarte tehnic.
Doar la stat contează diploma
În ceea ce priveşte instituţiile bugetare, reprezentanţii acestora se uită în primul rând la diplomă, lucru ce a creat şi unele probleme în sistem, potrivit ministrului educaţiei, Daniel Funeriu: „Peste 80% dintre români îşi schimbă locul de muncă în cinci ani de zile de mai mult de trei ori. Anterior legii educaţiei, dau un exemplu, un tânăr cu o o diplomă de fizică, care a lucrat în alt domeniu şi, după cinci ani, este expert în informatică pentru că s-a specializat la locul de muncă, nu poate fi angajat la stat. Legislaţia nu-mi dă voie să angajez un om care a lucrat într-o firmă de IT şi este calificat, pentru că nu are o diplomă de informatician”.
Asemănător se întâmplă şi cu cadrele didactice. „Avem învăţători cu liceul pedagogic şi cu experienţă şi cei cu studii superioare şi există o diferenţă la salarizare, în detrimentul celor cu liceu pedagogic, cu toate că poate ei făceau o muncă mai bună la clasă”, a adăugat ministrul educaţiei.
În ceea ce priveşte absolvenţii care îşi găsesc cel mai repede un job, pe primul loc se află cei de urbanism şi arhitectură, iar cel mai prost se descurcă cei cu o diplomă de ştiinţele naturii sau silvicultură. „O explicaţie ar fi faptul că cei de la urbanism lucrează încă din timpul facultăţii, astfel că experienţa îşi spune cuvântul”, a completat Mălina Voicu. În acelaşi timp, specializarea profesională printr-un masterat pare să nu conteze mai deloc, potrivit raportului realizat în 2010, pe absolvenţii din ultimii cinci ani.
Ministerul Educaţiei a lansat „Facebook-ul universităţilor româneşti”
Ce ştie de fapt un tânăr care a terminat Dreptul la Bucureşti şi ce ştie unul de la Iaşi, care este mai calificat dintre cei doi pentru un anumit job? Poate că măcar o dată un angajator s-a aflat în această situaţie, cântărind două CV-uri. Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior ar trebui să le răspundă de acum, printr-un simplu click, la această dilemă. Această platformă lansată ieri de Ministerul Educaţiei centralizează toate programele de studiu ale universităţilor româneşti, dar şi competenţele pe care le obţine un student după ce urmează cursurile unei anumite specializări. Mai exact, aşa cum l-a descris Eugen Zaharia, managerul de proiect, acest portal ar fi „Facebook-ul universităţilor româneşti”.
Ce trebuie să ştie un absolvent
„Elementul-cheie este că va permite o mai bună racordare a învăţământului superior la piaţa muncii. Este un registru care, pentru fiecare specializare în parte, va spune foarte clar care sunt cerinţele pieţei muncii pentru acea specializare. Iar, prin discuţii cu angajatorii, adică cu beneficiarii, se definesc competenţele şi cunoştinţele pe care trebuie să le aibă un absolvent. Universităţile vor putea să-şi adapteze cât mai bine oferta universitară ca aceasta să corespundă cu piaţa muncii. Lucrurile nu se vor mai face după ureche. Studenţii vor şti mai bine ce le oferă universităţile, universităţile vor putea să-şi adapteze programele de studii şi angajatorii vor şti mai bine ce oferă fiecare universitate”, explică acest proiect Daniel Funeriu.
Totodată, şeful de la Educaţie crede că astfel se vor curăţa programele de studiu care nu sunt de calitate. „Ies la iveală programele de studiu făcute pe genunchi. Să nu ne mai ascundem. Există multe programe care sună foarte atrăgător, european, dar care nu au nicio finalitate în formarea tinerilor”, a completat acesta.
În opinia specialiştilor, Registrul Calificărilor va determina universităţile să creeze programe de studiu cât mai inovative, concurând astfel între ele, iar angajatorii vor şti exact cine este mai potrivit pentru job doar uitându-se la competenţele pe care ar trebui să le aibă. Totodată, aceştia cred că şi angajatorii străini vor fi ajutaţi de acest registru, atunci când vor avea în faţă CV-ul unui tânăr român. În plus, înainte de a participa la admitere, absolvenţii de liceu vor putea să arunce un ochi pe acest portal şi îi va fi mai uşor să aleagă între universităţile care oferă acelaşi programe de studiu.