Exemplul ar putea fi urmat de numeroase „celule în adormire“ separatiste de pe tot cuprinsul lumii.
Independenţa Kosovo, proclamată unilateral de Priştina, a fost imediat etichetată drept un precedent de mai multe mişcări sau regimuri separatiste din Europa şi Asia, în ciuda declaraţiilor repetate despre caracterul sui generis al cazului Kosovo, făcute de statele occidentale care au susţinut desprinderea provinciei de Serbia.
Sârbii din Republica Srpska, entitatea sârbească din confederaţia Bosnia-Herţegovina, separatiştii abhazi şi sud-osetini din Georgia, dar şi regimul de la Tiraspol au fost printre cele mai accentuate voci care au vorbit de precedentul stabilit de Kosovo. Actul de la 17 februarie poate fi însă o sursă de inspiraţie pentru multe alte mişcări sau regimuri care doresc separarea de statul în interiorul cărora se află, conform dreptului internaţional. Alţi actori, aceleaşi argumente La cinci zile după ce albanezii din Kosovo şi-au văzut visul cu ochii, sârbii bosniaci au făcut un prim pas spre independenţă. Aceeaşi intenţie o au şi regiunile separatiste georgiene proruse Abhazia şi Osetia de Sud. Joi seară, parlamentul de la Banja Luka a adoptat o rezoluţie în care se precizează că, dacă un număr semnificativ de membri ONU, în special membri UE, recunosc Kosovo ca stat, Republica Srpska va avea dreptul de a organiza un referendum pentru a-şi decide statutul.
„Recunoaşterea Kosovo de către un număr important de membri ONU va reprezenta confirmarea noilor drepturi şi principii. Deci, vom putea înţelege proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo ca un semn că Republica Srpska poate să conteze, în viitor, pe un drept similar“, a declarat premierul sârb bosniac, Milorad Dodik. „Într-o astfel de situaţie, Republica Srpska nu va ezita să consulte opinia publică, prin referendum, în legătură cu statutul său“, a mai spus Dodik.
După războiul din perioada 1992- 1995, Republica Srpska formează Bosnia împreună cu Federaţia croatomusulmană, cele două entităţi fiind unite de instituţii centrale extrem de fragile. Un înalt reprezentant interna- ţional, în persoana slovacului Miroslav Lajcak, se bucură de puteri discreţionare (demiterea demnitarilor din RS, impunerea de legi) şi veghează la punerea în practică a prevederilor Acordului de la Dayton.
Lajcak a calificat joi drept „iresponsabile“ apelurile la independenţă lansate de naţionaliştii de la Banja Luka. În schimb, 2.000 de sârbi bosniaci au manifestat joi, la Banja Luka, împotriva acestei decizii, incendiind mai multe drapele americane şi ale UE şi atacând cu pietre misiunea diplomatică a SUA. A păţit-o Serbia. Urmează Georgia? Preşedintele regiunii separatiste georgiene Osetia de Sud, Eduard Kokoiti, a declarat că acest teritoriu şi Abhazia intenţionau să ceară ieri, la Summitul informal al CSI de la Moscova, să fie recunoscute ca state independente. El a fost însă corectat rapid de omologul său abhaz, Serghei Bagapş, care a precizat că demersurile în acest sens nu sunt încă finalizate. „După cum am mai spus, Abhazia şi Osetia vor cere Rusiei, Comunităţii Statelor Independente şi ONU să le recunoască independenţa zilele următoare“, a precizat Bagapş.