Curtea de Apel Piteşti a respins, marţi, cererea de verificare de scripte formulată în dosarul privind casa din Sibiu pierdută de familia preşedintelui Klaus Iohannis. Verificarea de scripte a fost cerută la termenul din 28 septembrie de avocatul Virgiliul Viorel Vulcan, care a contestat, la fel ca la primul termen din 22 iunie, validitatea contractului de reprezentare încheiat între Rodica Baştea, parte în proces, şi casa de avocatură care reprezintă şi interesele familiei Iohannis. Vulcan a susţinut că acel document este “o făcătură”, fiind un contract de mandat general în care nu este menţionat obiectul procesului aflat, în prezent, în derulare.

Acelaşi avocat a solicitat instanţei să compare semnăturile Rodicăi Baştea de pe contractul de asistenţă juridică şi de pe un alt document aflat la dosarul de fond, susţinând că sunt total diferite, transmite Agerpres.

În schimb, avocatul Octavian Popescu, cel care reprezintă interesele Rodicăi Baştea şi ale familiei Iohannis, a susţinut că acel contract de asistenţă juridică este perfect legal, iar orice verificare de scripte s-ar situa în afara cadrului procedural.

Următorul termen pe fond în dosarul aflat pe rolul Secţiei Civile a Curţii de Apel Piteşti este programat pe 7 decembrie, dată până la care se va relua şi procedura de citare a tuturor părţilor din dosar.

Contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei instanţei din noiembrie 2015, prin care cei doi soţi au pierdut un imobil aflat în centrul Sibiului, se judecă la Curtea de Apel Piteşti, conform deciziei din 6 aprilie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Instanţa supremă a admis, pe 6 aprilie, o cerere depusă de familia Iohannis, prin care s-a solicitat strămutarea procesului de la Curtea de Apel Braşov la o altă curte de apel din ţară, decizia fiind definitivă.

Potrivit presei locale, Klaus Iohannis reclamă în cererea de strămutare faptul că judecătorii din Braşov nu îndeplinesc condiţia de independenţă şi imparţialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul.

Astfel, în urma articolelor apărute în presă, Carmen şi Klaus Iohannis susţin că pe plan local s-a creat un curent nefavorabil lor, aspect de natură a afecta, cel puţin la nivel de aparenţă, imparţialitatea judecătorilor.

Carmen şi Klaus Iohannis au depus o contestaţie în anulare după ce au pierdut definitiv la Curtea de Apel Braşov un proces privind un imobil din centrul Sibiului.

Pe 16 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulţumit de sentinţa judecătorească prin care a pierdut o casă în Sibiu, punctând că împreună cu avocaţii săi caută cele mai bune căi de a o contesta.

La data de 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Braşov a respins un recurs declarat de Klaus şi Carmen Iohannis şi a menţinut decizia Tribunalului Braşov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu. Imobilul în cauză a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora averea a trecut în anii '70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii.

Casa de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, nr. 29, a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Casa ajunge apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea. Foştii chiriaşi au deschis procese în instanţe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea.