Președintele Klaus Iohannis a sesizat, ieri, Curtea Constituțională în legătură cu modifi cările aduse Legii electorale, care vizeazăși alegerile europarlamentare din 26 mai.

Șeful statului susține că articolul adăugat de Parlament la finalul anului 2018, care prevede că în ziua alegerilor pentru Parlamentul European nu poate fi organizat și un referendum, este neconstituțional.

Sesizări la CCR

Klaus Iohannis a invocat în sesizarea sa două decizii ale CCR din 2007, potrivit cărora referendumul cu privire la probleme de interes national se poate desfășura oricând în timpul anului și după consultarea prealabilă a Parlamentului. „Potrivit Constituţiei, nu există nicio altă condiţie care să interzică organizarea şi desfăşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru PE ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menţionate”, arată Iohannis.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat, ieri, pentru Evenimentul zilei, că nu există interdicții pentru organizarea unui referendum în ziua unor alegeri. „Recomandarea Comisiei de la Veneția este că se poate face. Nu există o interdicție. Nici Constituția nu interzice lucrul acesta”, a spus fostul judecător. Zegrean a dat exemplu anul 2009, când a fost organizat referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 22 noiembrie 2009.

Plebiscit pe Justiție

La finalul anului trecut, Klaus Iohannis reitera ideea organizării unui referendum în privința Justiției în contextul în care social-democrații vorbeau tot mai des despre amnistie și grațiere.  „Este în discuţie acest referendum, ştiţi bine că am făcut primii paşi încă de acum câteva vreme. Dacă fac un referendum, el se numeşte consultativ şi chiar dacă toţi românii merg şi spun că nu vor amnistie şi graţiere sau nu vor o relaxare a legislaţiei penale, ci una solidă, nu înseamnă că asta se şi întâmplă, fiindcă este consultativ şi rezultatul nu se poate constitui într-o obligaţie pentru Parlament”, spunea şeful statului.

Având în vederea că la ultimul referendum, desfășurat în octombrie 2018, s-au cheltuit zeci de milioane de euro, un plebiscit care are loc în ziua unor alegeri ar scuti bugetul de stat de cheltuieli suplimentare, mai ales că în 2019 vor avea loc și alegeri prezidențiale. De asemenea, dacă s-ar grăbi cu organizarea acestui referendum, șeful statului ar avea și temă de campanie prezidențială: Justiția, la fel ca în 2014.

Deputatul PSD Eugen Nicolicea a declarat, ieri, pentru Evenimentul zilei, că Justiția nu poate fi temă de plebiscit. „Nu există referendum pe tema Justiției, nu e conform cu Constituția, nu este o temă care poate fi cuprinsă într-un referendum. Președintele le-a răspuns celor care i-au propus, nu înseamnă că se și poate”, a spus social-democratul.

 

Aliații președintelui

Preşedintele USR, Dan Barna, a declarat, ieri, că poate fi organizat un referendum odată cu alegerile europarlamentare. „Prin această lege, PSD încerca să blocheze posibilitatea preşedintelui de a declanşa un astfel de referendum cu ocazia primelor alegeri. Din considerente logistice, modalitatea de a nu mai irosi bani, în momentul în care se organizează un referendum odată cu alegerile costurile ar fi cam aceleaşi”, a spus Barna. Liderul USR a transmis că formațiunea sa îşi menţine solicitarea adresată preşedintelui de a organiza cât mai curând posibil referendumul pe Justiţie.