Klaus Iohannis a explicat de ce își dorește să obțină funcția de secretar general al NATO și ce avantaje are. Funcția este vizată și de fostul premier olandez Mark Rutte, susținut de majoritatea statelor membre ale alianței.
Președintele a făcut o serie de declarații în cadrul unui eveniment dedicat aniversării aderării la NATO, „ROMÂNIA - NATO, 20 de ani”. În acest context, a vorbit și despre avantajele sale în cursa pentru șefia organizației.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Klaus Iohannis despre candidatura la șefia NATO
Preşedintele a declarat, miercuri, că ţările din flancul estic al NATO sunt în prima linie aliată de descurajare, în fața agresiunii Rusiei. Iar acest lucru justifică dorința sa de a obține conducerea alianței. Klaus Iohannis a declarat că este nevoie de o mai largă reprezentativitate în structurile de conducere NATO.
„Este, de aceea, o aspiraţie legitimă pentru o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere ale NATO a unei întregi regiuni care, de-a lungul istoriei, s-a confruntat permanent cu pericolul rusesc. România a primit recunoaşterea tuturor aliaţilor pentru performanţele şi profesionalismul militarilor noştri şi şi-a consolidat statutul de partener de încredere în interiorul NATO”, a declarat Klaus Iohannis.
El și-a prezentat avantajele, în raport cu Mark Rutte, candidatul susținut de majoritatea statelor membre. Klaus Iohannis a intrat în competiția cu convingerea că experienţa şi înţelegerea aprofundată a specificuluiregiunii reprezintă atuuri semnificative.
„Acestea au şi fost, de altfel, argumentele intrării mele în competiţie pentru funcţia de Secretar General al NATO, având convingerea că experienţa şi înţelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atuuri semnificative pentru deciziile viitoare pe care Alianţa va trebui să le ia astfel încât să asigure securitatea euroatlantică”, a spus preşedintele.
Soldați NATO. Sursa Foto - Dreamstime
România trebuie să-și sporească puterea de apărare
Președintele Klaus Iohannis a declarat, în acest context, că România trebuie să-și întărească puterea de apărare în fața potențialilor inamici. Chiar dacă NATO oferă cele mai solide garanții de securitate membrilor săi. El a spus că statul trebuie să intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar. De asemenea, trebuie să ia măsuri pentru a revitaliza industria de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport.
„Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate. În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport”, a spus preşedintele.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Klaus Iohannis a mai arătat că perioada dificilă pe care o traversăm ne găseşte ferm ancoraţi în NATO şi în Uniunea Europeană. De asemenea, a evocat și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Aceștia reprezintă, potrivit spuselor sale, cei trei piloni ai politicii noastre externe şi de securitate.
„Beneficiem astăzi de cele mai solide garanţii de securitate din istoria României, pe care ni le oferă Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. La rândul nostru, respectăm angajamentele asumate la nivel aliat şi contribuim la întărirea securităţii comune şi a apărării colective. Am fost prezenţi în Afganistan, am fost parte a Forţelor Multinaţionale din Irak şi am luptat împreună împotriva terorismului global. Astăzi, menţinem o prezenţă semnificativă în cadrul Misiunii NATO din Kosovo şi avem o contribuţie consistentă la întărirea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic”, a subliniat şeful statului.
Klaus Iohannis despre angajamentele României
Președintele a adăugat că România găzduieşte structuri NATO operaţionale, iar militarii noştri colaborează şi se instruiesc împreună cu peste 5.000 de camarazi din Statele Unite ale Americii, Franţa, Polonia, Portugalia, Belgia, Italia, Marea Britanie, Ţările de Jos, Spania, Macedonia de Nord şi Luxemburg.
„Actualul context generat de războiul de la graniţele noastre sporeşte relevanţa României ca pilon de securitate şi stabilitate regional. Importanţa strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea spaţiului euroatlantic, aşa cum a fost recunoscută la Summitul NATO de la Madrid în 2022, ca urmare a demersurilor susţinute ale României, este astăzi incontestabilă. Am întărit şi vom continua să întărim securitatea României şi vom depune eforturi suplimentare pentru a consolida structurile aliate de pe teritoriul României”, a subliniat Iohannis.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Președintele a mai vorbit despre efortul de susținere a Ucrainei în războiul pe care îl duce cu Rusia. Iar o dimensiune importantă a sprijinului îl reprezintă instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a piloților pentru F-16.
„Împreună cu Aliaţii din NATO, vom continua să oferim sprijin politic şi practic multidimensional Kievului. O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloţi F-16, la Centrul pe care îl găzduim la Feteşti. Ne vom coordona în continuare în cadrul UE pentru a sprijini parcursul european al Kievului şi al Chişinăului şi vom pleda pentru acordarea de asistenţă substanţială Ucrainei pe toate palierele. De asemenea, România rămâne un susţinător ferm al legăturii transatlantice şi al colaborării intensificate dintre NATO şi UE, în spiritul sinergiei eforturilor şi al complementarităţii reciproc benefice”, a mai spus preşedintele.