Klaus Iohannis nu a acordat nicio grațiere de la începutul celui de al doilea mandat al său, dar nici în primul mandat, potrivit datelor oferite de Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Klaus Iohannis nu a grațiat pe nimeni în cele două mandate
Grațierea este un act prin care președintele unui stat dispune stingerea totală sau parțială a executării unei pedepse penale. Potrivit art. 94 din Constituția României, președintele României poate acorda „grațierea individuală”, fără a oferi explicații. Klaus Iohannis a avut două mandate la dispoziție pentru a-și exercita această prerogativă.
„Până la data de 31 decembrie 2023, au fost respinse 201 cereri de grațiere”, arată Administrația Prezidențială.
Klaus Iohannis nu a grațiat condamnații care i-au cerut acest lucru. Cele mai frecvente fapte pentru care președintele a respins cererile se numără:
- conducerea unui autovehicul fără permis și/sau sub influența alcoolului,
- infracțiuni economice,
- furturi,
- infracțiuni comise cu violență (tâlhărie, omor, viol).
Președintele României nu a acordat grațieri în cei 10 ani la Cotroceni
Dintre foștii președinți ai României, Ion Iliescu și Emil Constantinescu au acordat grațieri. Fostul lider al PSD a acordat opt grațieri, fostul lider susținut de CDR a acordat una singură.
Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Klaus Iohannis nu a acordat vreo grațiere, până acum. Însă, ar mai avea timp până la finalul mandatului.
„În ultimii 10 ani nu au fost persoane private de libertate, ca urmare a grațierii", a transmis Administrația Națională a Penitenciarelor, potrivit ziare.rom.
Ce presupunea grațierea unui condamnat
Profesorul de drept penal Mihai Adrian Hotca, de la Universitatea „Nicolae Titulescu”, spune că nu trebuie să face confuzia întrea grațiere și amnistie.
„Grațierea este iertarea condamnatului de executarea unei pedepse sau părți din aceasta (...) Grațierea nu se confundă cu amnistia, deși între acestea există puternice asemănări care decurg din faptul că ambele sunt acte de clemență. O deosebire între cele două este aceea că, dacă se constată amnistia, nu se pronunță o hotărâre de condamnare și fapta nu constituie antecedent penal, în timp ce, în cazul grațierii (aici avem în vedere grațierea colectivă), fapta constituie antecedent penal și se înscrie în cazierul judiciar.
Președintele Klaus Iohannis va părăsi Palatul Cotroceni la finalul acestui an, după un deceniu. Potrivit art. 81 din Constituție, „nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate”.