Preşedintele Klaus Iohannis îşi doreşte ca antisemitismul, xenofobia şi extremismele să fie combătute mai intens. Mesajul şefului statului a fost transmis cu prilejul comemorării a 75 de ani de la pogromul legionar antievreiesc de la Bucureşti (21 - 23 ianuarie 1941).

"Acum 75 de ani, în Bucureşti au avut loc atrocităţi şi fapte inumane, comise în zilele de 21 - 23 ianuarie 1941, de către legionari şi acoliţii lor. Samavolnicia persecuţiilor şi actele de o violenţă extremă, săvârşite pe criterii etnice, s-au soldat cu decesul a peste o sută de evrei şi rănirea gravă a numeroşi supravieţuitori. Virulenţa climatului antisemit şi atmosfera opresivă în care trăiau etnicii evrei din acele timpuri au culminat cu aceste scene barbare, care au dovedit în fapt incapacitatea societăţii de a apăra valori şi principii fundamentale ale lumii moderne", transmite Iohannis.    Şeful statului a adus un omagiu tuturor celor care acum 75 de ani au fost victimele pogromului şi acţiunilor xenofobe, rasiste şi antisemite.    "Fără îndoială, pogromul de la Bucureşti este o pagină dezonorantă din istoria României, iar gestul firesc de aducere-aminte trebuie să ne facă în continuare conştienţi că evenimente precum cel din 1941 au fost consecinţa intoleranţei şi a urii sădite de-a lungul vremii într-o societate care nu a avut anticorpii necesari pentru a se apăra", susţine şeful statului.    Klaus Iohannis subliniază că memoria acelor evenimente trebuie păstrată.    "Pentru generaţia tânără, faptele de atunci sunt probabil evenimente foarte îndepărtate, dar cruzimea lor este cât se poate de actuală, dacă urmărim evoluţiile din alte părţi ale lumii. Gândiţi-vă la acei semeni care, după ce au fost torturaţi, au fost atârnaţi în cârligele abatorului din Bucureşti, unii dintre ei când încă mai respirau! Gândiţi-vă la zecile de femei şi bărbaţi împuşcaţi în pădurea Jilava! Gândiţi-vă la lăcaşurile de cult, devastate şi incendiate! Depinde doar de noi ca memoria acelor evenimente tragice să fie păstrată cum se cuvine şi să nu trecem sub tăcere suferinţa victimelor. Din acest trecut sumbru trebuie să învăţăm însă că statul este obligat să apere cu sfinţenie demnitatea şi libertatea fiinţei umane, iar orice manifestare sau formă incipientă de ură trebuie prevenită, condamnată şi combătută", mai spune el.    Preşedintele Iohannis îşi doreşte ca antisemitismul, xenofobia şi extremismele să fie combătute mai intens.    "România este o ţară care a făcut în ultimul deceniu progrese foarte importante în domeniul recunoaşterii şi asumării Holocaustului şi cred cu tărie că suntem astăzi în măsură să împărtăşim şi altora din experienţa noastră. O bună oportunitate este preluarea de către România, în acest an, a preşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului, o organizaţie în care ţara noastră poate fi o voce solidă şi responsabilă. Îmi doresc ca în acest mandat să putem afirma voinţa noastră de a combate mai intens şi mai eficient fenomenele de antisemitism, de negare a Holocaustului, de xenofobie şi extremismele de orice fel", arată şeful statului.    Mesajul preşedintelui a fost adresat participanţilor la evenimentele comemorative organizate la Templul Coral din Bucureşti de consilierul prezidenţial Andrei Muraru.