Înalţii prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Ruse şi reprezentanţii lumii laice reuniţi ieri în scopul desemnării celui de-al 16-lea Patriarh al Moscovei şi al Întregii Rusii au optat aseară pentru Mitropolitul Kiril al Smolenskului şi Kaliningradului.
Atât acesta, cât şi contracandidatul său, Mitropolitul Kliment al Kalugăi şi Borovskului, care a ratat şansa de a păstori peste 165 de milioane de credincioşi, sunt înalţi ierarhi a căror ascensiune ecleziastică s-a produs pregnant în perioada regimului sovietic, a scris cotidianul britanic „The Times“. Ambii sunt suspectaţi că au colaborat cu fostul serviciu secret sovietic KGB.
Kiril era Patriarh interimar din decembrie 2008, după decesul predecesorului său, Aleksei al II-lea. Iniţial au fost trei candidaţi, dar Mitropolitul Filaret al Minskului şi Sluţkului s-a retras din cursă ieri, făcând apel la susţinătorii săi să îl voteze pe Kiril. Filaret, care este mitropolit începând cu anul 1978, a condus şi departamentul pentru relaţii externe al Bisericii Ortodoxe Ruse în anii ’80, structură în fruntea căreia se află, începând cu anul 1989, mitropolitul Kiril, considerat favorit în cursa pentru scaunul de Patriarh.
O serie de documente provenind din arhivele KGB, examinate în 1992 de o comisie parlamentară condusă de pretorul disident Gleb Yakunin, au dezvăluit că majoritatea înalţilor prelaţi ruşi au colaborat cu aparatul represiv. Kiril, în vârstă de 62 de ani, este bănuit că a fost agent sub numele de cod Mihailov, în timp ce Kliment era cunoscut drept agentul Topaz.
Recomandările noastre
