Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
La sfârşitul lunii trecute, a intrat în vigoare faimosul acord strategic între Ucraina şi Statele Unite privind exploatarea mineralelor, semnat la 30 martie la Washington. Documentul prevede constituirea unui fond comun destinat reconstrucţiei ţării vecine, alimentat din veniturile obţinute în urma exploatării resurselor naturale ale subsolului. Redactat în formă finală după lungi discuţii, negocieri şi tensiuni diplomatice, acordul este un adevărat document-cheie în contextul evoluției actuale și viitoare a relațiilor dintre cele două state, consolidate în baza unor interese comune pe segmentele securității, energiei și noilor tehnologii. Atenție însă: acordul nu conține garanții formale de securitate pentru Ucraina. Voi reveni asupra acestui aspect.
Analizat cu atenție, textul este un instrument subtil - pe alocuri direct - de descurajare în plan economic și politic a Rusiei și implicit, a Chinei. Modul cum sunt reflectate interesele Kievului în acord, limitele acestuia și atenționarea Moscovei și Beijingului vor constitui liniile directoare ale textului de mai jos, fară a avea pretenția unei analize exhaustive.
America se implică în reconstrucția Ucrainei
Fondul în discuție - United States-Ukraine Reconstruction Investment Fund - este, după cum arată numele, mai mult decât un fond destinat exploatării unor bogății naturale. Veniturile vor alimenta materializarea proiectelor de reconstrucție - cu investiții private, în principal - a Ucrainei în perioada postbelică, pornind de la valorificarea mineralelor din subsol. Washingtonul se angajează să faciliteze accesul la capitalul necesar exploatării resurselor respective - pământuri rare, litiu, titan etc. dar și gaz natural - rezervându-și dreptul de a negocia preţul de achiziție conform pieţei. Cum spuneam mai sus, capitalul va fi în principal privat, dar instrumentele necesare garantării investițiilor și acoperirii riscurilor sunt publice. Analiza textului evidențiază o importantă componentă politică: acordul nu vizează doar exploatarea mineralelor, ci și contribuția acestui proces la reconstrucția Ucrainei. Un obiectiv paralel este evitarea extinderii în teritoriul ucrainean a unor interese străine, în special chineze. Exprimarea este subtilă dar clară: ,,implementarea acordului trebuie să conecteze Kievul cu filierele de producție euro-atlantice și să-i orienteze dezvoltarea economică în conformitate cu standardele occidentale’’. Cu alte cuvinte, transpunerea în viață a acordului îi conferă Ucrainei calitatea de ,,zid tehnologic’’ de apărare a Europei în estul continentului, dincolo de dimensiunea militară a problemei.
Totul - sub control financiar american
Proprietatea zăcămintelor va fi în continuare a Ucrainei ca și infrastructura conexă, dar 50% din veniturile obținute în urma realizării proiectelor de exploatare vor fi destinate, într-o primă etapă - unor noi proiecte. Societățile ucrainene de stat care operează deja în sector - Naftogaz și Ukrnafta - sunt excluse din mecanismul de aplicare a acordului fiind considerate inadecvate. Întreaga asistență militară americană de până acum - sumele de care vorbea președintele Trump mărindu-le mereu, reprezentând costul armamentului, serviciilor, intelligence - nu va fi rambursată. Greu de crezut din partea lui Trump: tot ce s-a dat până acum a fost gratuit. Începând cu această lună, costul asistenței americane pentru Ucraina se consideră aport la capitalul fondului. Partea americană va fi reprezentată de US International Development Finance (Dfc), una dintre agențiile guvernamentale ale Statelor Unite cu obiect de activitate în exterior. Aceasta se ocupă de finanțarea, asigurarea și asistența tehnică acordate unor proiecte de dezvoltare economică în țări considerate în curs de dezvoltare. Promovează investiții private având drept obiectiv final sprijinirea economiei americane și securitatea intereselor naționale.
Garanții formulate ambiguu
Acordul nu conține garanții de securitate explicite pentru Kiev. deși ucrainenii au insistat mult pe această temă. Totuși, sunt menționate ,,alinierea strategică a celor două state’’ și ,,angajamentul Washingtonului de a susține existența, prosperitatea și integrarea internațională a Ucrainei’’. În plus, se arată că ,,oricine susține într-un fel sau altul mașina de război a Moscovei nu poate participa la procesul de reconstrucție a Ucrainei’’. Nu este greu de imaginat cine este avertizat.
Acționând prin Dfc, Washingtonul dorește să asigure fondului o acoperire împotriva riscurilor politice - dincolo de garanțiile financiare - și instrumente de cofinanțare cărora li se adaugă un pachet integrat de avantaje menite să faciliteze atragerea capitalului privat. Ucraina are dreptul și responsabilitatea să selecționeze sectoarele prioritare pentru investiții conform intereselor naționale: energie, infrastructură critică, tehnologie digitală, agricultură, sănatate.
(va urma)
