Prima Olimpiadă la care au fost incluse competiţii de kaiac-canoe este cea din 1936, de la Berlin.
Dacă, în prezent, probele au loc pe distanţele de 500 şi 1000 de metri, între 1936 şi 1956 figura în programul olimpic şi proba de 10 kilometri. Competiţia feminină a debutat în 1948, cu ocazia JO de la Londra.
În probele de canoe se poate concura individual şi în echipe de doi. În competiţiile de kaiac, se poate concura individual şi în echipe de doi sau patru sportivi.
Sportul este unul care a adus României 34 de medalii olimpice de-a lungul timpului. În 1956, Rotman Leon câştiga două medalii de aur, în probele canoe individual pe distanţa de 1.000 şi 10.000 de metri. Dar cel mai mare nume al canoe-ului românesc este Ivan Patzaichin, medaliat cu aur la patru olimpiade. În 1968, Patzaichin şi Serghei Covaliov câştigau aurul în proba de canoe 1000 de metri, pentru ca patru ani mai târziu, la Munchen, Patzaichin să devină campion olimpic la canoe individual. La Moscova 1980 şi Los Angeles 1984, Ivan Patzaichin şi Toma Simionov câştigau aurul la canoe 1000 de metri.
La kaiac, avem două medalii olimpice, prima obţinută de Doba Vasile în 1976, la Montreal şi a doua de echipa feminină de kaiac-4, la Los Angeles 1984. Din echipa de aur a României, făceau parte Agafia Constantin, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu şi Maria Ştefan.
Ultimii campioni olimpici români sunt Florin Popescu şi Mitică Pricop, câştigători ai medaliei de aur în proba care l-a făcut celebru pe Patzaichin, canoe-doi 1000 de metri, la Sydney 2000.
La Beijing, România participă la probele de canoe individual 1000 de metri (Florin Mironcic), caiac-2 1000 m (Flocea Nicolae, Popa Ciprian), canoe individual 500 m (Florin Mironcic) şi canoe-2 500 m (Ionuţ Chirilă, Andrei Cuculici).