Evenimentul Zilei > Justitie > Justiţia defectă – cazuri de manual în care procurori şi judecători îşi fac de cap
Justiţia defectă – cazuri de manual în care procurori şi judecători îşi fac de cap

Justiţia defectă – cazuri de manual în care procurori şi judecători îşi fac de cap

Procurori ai Parchetul Curţii de Apel Bucureşti se contrazic singuri, unii judecători intră de mai multe ori în acelaşi dosare, un autodenunţ s-a evaporat, iar instanţele desfi inţează la greu ordonanţele procurorilor.

În urma plângerii depuse de soţii Nicolae Marin şi Iuliana, Parchetul CAB, prin procurorii Florina Lucan şi procurorul general Luminiţa Palade, prin rezoluţia din 20.03.2012 dată în dosarul nr. 2128/P/2011 a dispus începerea urmăririi penale împotriva avocatului Marioara Ilie şi comisarului de poliţie Paul Eduard Ilie pentru săvârşiraea infracţiunilor de înşelăciune şi uz de fals în formă continuată, precum şi împotriva executorului judecătoresc Iulian Ilie Coşereanu pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Pe 23.04.2012, adică o lună mai târziu, procurorul de caz dispune restabilirea situaţiei anterioare până la soluţionarea definitivă a dosarului penal.

La 27.04.2012, procurorul general Luminiţa Palade a dispus infirmarea Rezoluţiei în dosarul 114/P/2009 din 25.06.2009 prin care procurorul de caz dispunea neînceperea urmăririi penale. Deci, procurorul general dispune continuarea cercetărilor peste procurorul de caz.

Pe 27.06. 2012, în urma plângerii împotriva rezoluţiei de începere a urmăririi penale formulate de soţii Ilie, procurorul general adjunct Cătălin Andrei Popescu o respinge ca neîntemeiată.

La 25.07.2013, acelaşi procuror Cătălin Andrei Popescu admite plângerea soţilor Nicolae împotriva tergiversării cercetărilor în dosarul penal 114/P/2009 şi stabileste ca termen de soluţionare a dosarului data de 10.09.2013, stabilind ca procurorul şef de secţie Monica Costescu să monitorizeze cercetările şi respectarea termenului de 10.09.2013.

Pe 01.08.2013, procurorul de caz Florina Lucan formulează declaraţie de abţinere în dosar, dar procurorul general adjunct Cătălin Andrei Popescu i-o respinge.

Deşi pe 30.07.2013, noul procuror general al PCAB, numit după plecarea Luminiţei Palade la CSM, comunica soţilor Nicolae că dosarul va fi soluţionat cu celeritate, numai că nimeni nu-l mai atinge doi ani, până în iunie 2015 când Marin Nicolae depune o plângere la SRI în care spunea că are informaţii că doarul nu pleca la instanţă din cauza preieteniei dintre executorul Coşoreanu, Florian Coldea şi procurorii Marius Iacob şi Cristian Ban.

După şapte zile de la depunerea plângerii la SRI, procurorul general a dispus clasarea dosarului pentru că nu exista fapta.

În concluzie şi în rezumat, procurorii de la PCAB s-au sesizat din oficiu că Rezoluţia din dosarul 114 este nelegală şi o infirmă. Mai mult, conexează cu dosarul 2128 în care au dispus începerea urmăririi penale pe 20.03.2012 şi tot ei au respins plângerea invinuiţilor împotriva urmăririi penale, emiţând 14 rezoluţii şi ordonanţe împotriva celor trei inculpaţi. Întrebarea care se pune este: Când au avut procurorii PCAB dreptate?

Studiu de caz

Iată un exemplu concret. Printr-o rezoluţie din 25.07.2013 Parchetul de pe lângă CAB dispunea, potrivit unei adrese semnate de procurorul general Cristian Mihai Ban, admiterea plângerii privind tergiversarea efectuării urmăririi penale în dosarul 114 care fusese conexat cu dosarul 2128 (facsimil). Apoi, acelaşi Cristian Mihai Ban, printr-o ordonanţă din 2 octombrie 2014, respingea plângerea privind tergiversarea aceluiaşi dosar.

 

Un act fals despre care nu se poate afla cine l-a produs

Epopeea în care este implicat Marin Nicolae începe în ianuarie 2007 când, împreună cu soţia sa Iuliana, a împrumutat de la soţii Ilie Paul Eduard şi Ilie Marioara, finii săi, în baza unui „bilet la ordin” care nu a fost niciodată învestit cu titlu executoriu, suma de 17.000 de euro. Între timp, au fost executaţi silit de creditori, pierzând în favoarea acestora, bunuri imobile în valoare de 222.665 de euro, la nivelul lunii iunie 2010.

Demn de remarcat că imobilul nu avea autorizaţie de construire, ceea ce-l făcea netranzacţionabil. Însă, executorul judecătoresc Coşoreanu, având la dosar o autorizaţie de construire falsă, a trecut, în noiembrie 2011, la vânzarea prin licitație publică a bunurilor imobile ale familiei Nicolae.

Procurorii nu au reuşit să afle nici până în ziua de azi cine a falsificat autorizaţia de construire. Între părţi au început o serie lungă de procese şi plângeri penale, care s-au soldat cu rezoluţii şi sentinţe halucinante, care se bat cap în cap. Soţii Ilie şi executorul judecătoresc Iulian Ilie Coşoreanu ba fiind puşi sub urmărire, ba fiind scoşi de sub urmărire. Scenele luptelor între naşi, pe de o parte, şi finii lor plus executorul judecătoresc s-au desfăşurat ba la Parchetul de pe lângă CAB, ba la Judecătoria Cornetu şi în final la DNA.

 

Inspecţia Judiciară dă eroare

Prin rezoluţia 5621 din 24 septembrie 2018, Inspecţia Judiciară comunica unui petent, sub semnătura inpsectorului şef Lucian Netejoru şi a inspectorului judiciar Iuliana-Mădălina Poeană, că a dispus clasarea sesizării cu numărul de mai sus. Aceasta îl viza pe preşedintele Judecătoriei Cornetu, Marian Gociu, mai precis modul în care se face la Cornetu distribuirea dosarelor. Cităm din Rezoluţia Inspecţiei, fără alte comentarii privind repartizarea „aleatorie” urmată invariabil de altă repartizare „manuală”: „Dosarul nr. 10993/1748/2017 având ca obiect contestaţie la executare în care petentul avea calitatea de contestator a fost înregistrat la Judecătoria Cornetu la data de 07.09.2017 şi a fost repartizat aleatoriu completului prezidat de doamna judecător Stoian Irina. Prin încheierea din 07.11.2017, în temeiul art.107 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi art.5 din Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 1/2016 a fost înaintat dosarul la serviciul registratură în vederea repartizării manuale a completului C15”

Pronunţare multiplă

Petenţii mai reclamau că în trei dosare care aveau legătură între ele, în care aveau calitatea de contestatatori sau revizuenţi, judecătorul Laura Cristina Carcia s-a pronunţat de mai multe ori. Când era la Judecătoria Cornetu, apoi când a ajuns la Tribunalul Ilfov.

Inspecţia Judiciară comunica că „petentul a formulat recurs înregistrat pe rolul Tribunalului Ilfov, Secţia Civilă la data de 10.05.2018, şi repartizat aleatoriu completului R1, compus din domnii judecători Radu Vlad Alexandru, Burcea Andreea Laura şi Tudor Alexandra Elena. Prin Decizia nr. 169/29.06.2018, a fost respins ca nefondat recursul formulat de recurenţii Nicolae Marin şi Nicolae Iuliana împotriva sentinţei civile nr.1187/28.03.2018 pronunţate de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. 10870/1748/2017 în contradictoriu cu intimaţii Ilie Paul Eduard şi Ilie Mărioara”.

Numai că surpriză, Decizia este dată completul compus de Burcea, Tudor şi Carcia, judecătorul Radu dispărând fără urmă, lăsând locul lui Carcia, care mai pronunţase în cauză, alături de judecătorii Evelina Mirela Oprina şi Mircea Epuran pe 23.10.2012.

 

De la Civil la Penal, o „eroare” ciudată marca Judecătoria Cornetu

Dosarul în care familia Iuliana şi Marin Nicolae contestă executarea silită prin care a fost lăsată fără două vile a fost trimis de la secţia civilă la cea penală, fapt recunoscut chiar de Judecătoria Cornetu, într-un act oficial: „Constatând că din eroare dosarul cauzei a fost dat la acest complet, C5, care este un complet specializat în materie penală, va dispune trimiterea lui la completul iniţial învestit, C4, motiv pentru care va amâna cauza şi va acorda un nou termen”. (Facsimil)

Tot la acea instituţie, preşedintele Judecătoriei, Anca Lavinia Filipescu, a semnat sentinţa civilă nr.2688 din 12 august 2011 în locul judecătoarei Andreea Cătălina Lungu, care judecase cauza, sub pretextul că ultima fusese exclusă din magistratur. Or, prin adresa nr.1/P/15.02.2018, tot Judecătoria Cornetul spune, sub semnătura preşedintelui Marian Goiciu: „Din verificările efectuate în evidenţele instanţei rezultă că ultima zi în care doamna Lungu Andreea Cătălina a fost prezentă la serviciu a fost dată de 12 octombrie 2011, dată la care potrivit Hotărârii nr.11J/12.10.2011 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, prin care s-a dispus excluderea din magistratură a doamnei judecător Lungu Andreea Cătălina”. Deci judecătoarea Lungu a mai lucrat două luni de la data când altcineva semna în locul ei.

 

Dispariţia autodenunţului judecătoarei arestate

Judecătoarea Larisa Dragomir de la Cornetu şi justiţiabilul Marin Nicolae erau arestaţi de procurorii DNA, în luna mai 2011, de procurorii DNA pentru că judecătoarea a primit mită în autoturismul lui Nicolae. La audierile de la sediul DNA din 12 mai 2011, Dragomir a denunţat, potrivit mărturiei scrise a avocatului care a fost de faţă, „practicile pe care anumiţi judecători din cadrul Judecătoriei Cornetu le aplicau în sensul adoptării unor soluţii cu privire la dosarele de executare ce aparţineau executorului judecătoresc Coşoreanu Iulian Ilie, aceasta descriind cu lux de amănunte procedurile ce le executau în momentul prezenţei judecătorilor în biroul executorului judecătoresc, activităţile de stabilire a unor soluţii în dosare şi sumele de bani ce erau predate de executorul judecătoresc către persoanele implicate în activitatea sus arătată.

Declaraţia a fost considerată un denunţ şi a fost înregistrată la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un alt dosar urmând a se face cercetări în legătură cu afirmaţiile făcute de numita Dragomir Larisa Julieta”. După ce procurorul Lucian Papici a admis existenţa autodenunţului formulat de Dragomir, printro adresă din 29.02.2012, autodenunţul a dispărut fără urmă.

Astfel, pe 5 aprilie 2018, DNA comunica faptul că „toate declaraţiile/denunţurile formulate de inculpata Dragomir larisa se regăsesc în dosarul penal nr. 108/P/2011, dosar în care a fost întocmit rechizitoriu la data de 12.05.2011”. Numai că atât Curtea de Apel Bucureşti şi Înalta Curte susţin că la dosar „nu figurează niciun înscris intitulat „autodenunţ” al coinculpatei Dragomir Larisa Julieta, ci numai declaraţii”.

 

Ordonanţe ale procurorilor desfi inţate pe bandă rulantă

Nicolae Moldoveanu are mai multe dosare în justiţie în urma unui litigiu, despre care Evenimentul zilei a mai scris, privind un apartament de pe strada Cobălcescu nr.13 din Bucureşti.

În lupta sa pentru a-şi recupera bunul pierdut în urma unor manevre dubioase ale actualilor proprietari, Moldoveanu se loveşte de ordonanțele procurorilor, pe care, însă, reuşeşte să le desfiinţeze în instanţe. Iată câteva exemple care arată cât de competente sunt rezoluţiile unor procurori:

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1. Dosare imobil din str. Cobălcescu nr 13

1 – Dosar 14008/P/2013, procuror Mihaela Ramona Beldie, ordonanţă desfiinţată în dosarul nr. 101795-299-2015 la Judecătoria Sector 1. Dosarul penal a avut ca obiect branşarea ilegală la contorul de gaze a lui Moldoveanu.

2– Dosar 11014/P/2012, procuror Mihaela Ramona Beldie, în dosarul nr. 3106/299/2016 la Judecătoria Sector 1. Dosarul penal a avut ca obiect furtul în formă continuată a corespondenţei şi, în final, al cutiei poştale.

3– Dosar 10359/P/2013, procuror Epure Bogdan Silviu, ordonanţă desfiinţată în dosarul nr. 12251/299/2016 la Judecătoria Sector 1. Dosarul a avut ca obiect distrugerea a acoperişului.

4– Dosar 10359/P/2013, procuror Cristian Cret, ordonanţă desfiinţată doua oară în dosarul dosarul nr. 35836/299/2017 la Judecătoria Sector 1. Dosarul a avut ca obiect distrugerea şi desfiinţarea cu totul a acoperişului. Procurorul a refuzat să-l audieze pe Moldoveanu şi să facă cercetări aşa cum a solicitat instanţa.

5– Dosar 7547/P/2014, procuror Epure Bogdan Silviu, ordonanţă desfiinţată în dosarul 23967/299/2017 la Judecătoria Sector 1. Dosarul avut ca obiect efectuarea de acte de executare fictive care erau menite să-l deposedeze de casă fara ca executorul să fie în fapt la faţa locului şi fără să-i comunice vreodată actele de executare la adresa sa, ci la o adresă greşită.

6– Dosar 113/P/2015, procuror Marian Vaetis, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Bucureşti, ordonanţă desfiinţată în dosarul nr 53/753/2016 la Tribunalul Militar. În acest dosar trebuiau să fie cercetaţi angajaţii SRI care s-ar face vinovaţi de fapte de ameninţare, şantaj, corupţie, lovire şi alte violenţe în legatură cu dosarele penale de mai sus.

 

Publicat in categoriile: Justitie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: