Au fost traduse și publicate însemnările zilnice ale unui principe care a redimensionat existența noastră. Informațiile pe care le oferă acest jurnal istoric sunt inestimabile.

„Carol I al României a fost un rege fără educație regală. Deși se trăgea dintr-o familie princiară, nu a fost pregătit de copil să devină rege, iar biografia sa anterioară venirii în România nu anticipa în niciun fel faptul că avea să devină monarhul acestei țări. A urcat pe tronul românesc mai degrabă prin hazardul unor întâmplări neprevăzute decît prin premeditare”, relevă Vasile Docea, omul care a stabilit textul, care a tradus din limba germană și a realizat notele și studiul introductiv pentru jurnalul lui Carol I al României, publicat la noi de Editura Polirom.

„În această privință - mai apreciază Vasile Docea -, destinul său se aseamănă izbitor cu basmele orientale, acelea în care personaje modeste ajung prin forța întâmplării să conducă cetăți sau popoare. Dar domnia lui Carol I, lungă de 48 de ani, nu a fost un basm, ci o realitate. Ea face parte din istoria românilor, și nu oricum, ci ca o epocă memorabilă prin împliniri”.

Un rege fără educație regală

Mai mult: „Regele fără educație regală a domnit exemplar. Succesele epocii sale au fost numeroase, de la construirea rețelei de căi ferate până la încurajarea culturii și educației, de la asigurarea stabilității politice interne până la dobândirea independenței de stat și înscrierea României într-un sistem de alianțe care, decenii la rând, i-a adus prestigiu și securitate. La toate acestea, Carol I a contribuit consistent”.

Ultima tușă a profesorului de istorie Vasile Docea: „Vor fi fost și lucruri pe care un ochi foarte exigent le-ar putea trece în lista neîmplinirilor. Nu știm însă cum ar fi arătat România fără acest monument de echilibru, conștiinciozitate și devotament care a fost regele Carol I. Putem doar bănui că, fără el, ar fi avut o soartă mai rea”.

Fragmente din jurnal

(intertitlurile aparțin redacției)

„Duminică, 3/15 aprilie Vântos, rece, senin. Ora 10 la capela episcopală, apoi discutat cu Baud, pe care îl trimit la Roma. Arhiepiscopul de Bucureşti Zardetti îmi scrie din America. Ora 11 la Ateneu, văzut portretul meu făcut de Obedeanu. Mobilierul bisericii din Constanţa. Orele 2-4 audienţe. Lahovary la mine, pleacă în concediu. Ora 5 L. Catargi. Kr. Seara citit.

Luni, 4/16 aprilie Vânt rece. Nando şi Missy au ajuns ieri în Coburg. Micuţul este foarte bine, i-a ieşit un dinte. Ora 10½ Catargi. Săbiile de la Telge refuzate, nemaiauzit. Ora 12 Ghermani şi Suţu, care a fost numit la Curtea de Conturi. După-amiaza audienţe. În grădină, vânt rece. Seara Kr.

De la Episcopul de Buzău, la regina Angliei

 

Marţi, 5/17 aprilie +2°R, vânt rece, enorm de secetos. Înainte de amiază T. Ionescu şi Carp. După-amiaza audienţe, episcopul de Buzău, a murit cel de Roman. Ora 5 la cazarmă, verificat noul regulament cu o companie a Batalionului de Vânători. Ora 6½ înapoi. Seara scris. Regina Angliei la Coburg.

Miercuri, 6/18 aprilie Vântos, rece. Orele 10-1 inspecţie a recruţilor de la Regimentele 2, 6 şi 10 Artilerie, vizitat în detaliu etc. Adunat toţi ofiţerii, scurtă cuvântare. După-amiaza audienţe. Seara copilul la mine. Scris.

Conectat cu monarhii Europei

Joi, 7/19 aprilie Cald, uscat. Nunta în Coburg a Victoriei cu Erni von Hessen. Ora 11 Catargi, nu găseşte niciun ministru de Război. Olănescu. Orele 2-4½ contele Gouchowski. Orele 5-7 Kalinderu. Seara Kr. Depeşe.

Vineri, 8/20 aprilie Ziua mea de naştere, 55 de ani. Înainte de amiază copii cu flori. Felicitări. Enorm de multe depeşe. Ora 11½ consiliu de miniştri. Discursuri. Casa. Întreaga după-amiază răspuns la depeşe. Ora 5 domnul şi doamna Kremnitz cu flori. Depeşă de la Coburg, moştenitorul tronului Rusiei s-a logodit la Coburg cu Alix von Hessen. Regina Angliei îmi telegrafiază de două ori, împărăteasa Germaniei din Abbazia, kaiserul Wilhelm din Coburg, Caprivi etc. Ora 6 prefectul poliţiei, pentru dezordinile studenţilor, care s-au întrunit la cimitir (Rosetti).

Scrisoare pentru mama

Sâmbătă, 9/21 aprilie Enorm de secetos. Înainte de amiază Catargi şi Carp, ceva dificultăţi la Ministerul de Război, Barozzi vrea să intre doar cu condiţii, ca Anghelescu să vină la Galaţi etc. Orele 2-4½ la Academie, Hasdeu ţine o prelegere lungă de o oră şi jumătate şi plictisitoare despre basm, eu îi spun că este prea lungă pentru Etymologicum Magnum. Urechia despre o cronică. Ora 5 înapoi pe jos. Ora 6 Fouqere, care îmi înmânează scrisoarea de rechemare, este mutat la Madrid. Se speră că voi veni la Bruxelles.

Duminică, 10/22 aprilie Cald, secetos. Înainte de amiază scris. Propus Elisabetei să vină cu mine la Ragazz în vară. Orele 1½-5 audienţe, între alţii domnul Tamm, care a venit de la Kiel pentru Însemnări. Kr. până la ora 7. Copilul la mine. Seara scris mamei până la ora 11.

Luni, 11/23 aprilie Cald. Înainte de amiază, între orele 10 şi 1, inspectat în detaliu călăraşii şi roşiorii în cazarmele lor, încolonări. Apoi adunat toţi ofiţerii de cavalerie, cărora le-am împărtăşit părerile mele despre tristele evenimente legate de demisii. Discursul meu a făcut o impresie adâncă asupra tuturor. Enorm de cald şi secetos. După-amiaza L. Catargi. Multe audienţe, obosit. Ora 5½ Gottereau pentru Cotroceni etc. Seara Kr.”.

Scris în germană

Carol I al României, Jurnal. Volumul al III-lea: 1893-1897 Stabilirea textului, traducere din limba germană, studiu introductiv şi note de Vasile Docea Cartea este disponibilă pe https://www.polirom.ro/web/polirom/carti/-/carte/7228

Carol I al României a fost domnitorul, apoi regele României care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza. În cei 48 de ani de domnie (1866-1914), Carol I a obținut independența țării, a redresat economia, a înființat o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii.

A construit Castelul Peleș, iar după ce România a cîștigat Dobrogea, Carol a dispus ridicarea podului peste Dunăre care să lege noua provincie de restul țării.