Noul Mare Prieten de la Vest, imaculata UE, controlată de state cu interese profund contrare cu ale noastre, ne dă lecții de Stat de drept și face tot ce poate să păstreze acest neam în sărăcie pentru că dorește resursele, creierele și forța de muncă ieftină și calificată.
Și, controlat de o majoritate de dreapta, ne trage de urechi și ne face corupți din trei în trei zile, fără a ține cont că România este stat suveran și că legile de organizare a justiției nu sunt domeniu partajat, ci exclusiv național. Dar de ce să respectăm Tratatele constitutive, care nu mai includ nicăieri vreun MCV, și care nu permit organelor UE să dicteze politica României în această materie.
Deci, de unde să ia modele organele de forță din România care nu trebuie să „se încurce în legi”? Păi chiar de la tutorii lor, șefii UE… care nu se „încurcă” în tratate și nu le prea pasă că suveranitatea națională presupune chiar asta: în domeniile exclusive UE nu poate interveni și nici nu poate „da lecții”.
Dar, atunci când interesul economic exterior, al unor state de factură prezidențială, este mai presus de interesul național, nu are sens să se respecte Tratate, Constituții ori Coduri.
În ultima vreme, asistăm siderați la dezvăluiri absolut șocante despre abuzuri constante ale structurilor de forță și probabil vom auzi de unele din ce în ce mai înfiorătoare.
Rămași fără „jupân”, nu se mai ascund în niciun fel și derulează activitatea profund nelegală direct și la vedere: sunt introduși în completuri judecători de Sistem, sunt scoși din completuri alți judecători pentru a fi înlocuiți cu „sistemiști”, fără ca cineva să reacționeze: Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, conducerea Instanței Supreme ori Ambasadele sau organismele europene.
În această ultimă zvârcolire, Servitorii sistemului sunt deja aruncați în lupta la baionetă, ea nu se mai duce în tranșee… în dosarele cu probleme sunt introduși cu încălcarea legii slujitorii fideli care au menirea să pună presiune pe restul judecătorilor din complet, mai fricoși sau mai șantajați pentru a se obține rezultatul scontat: condamnarea nedreaptă a subiectului împotriva căruia s-a declanșat opresiunea.
Disperarea o determină pe Decapantă să iasă să se „smiorcăie”, în speranța că marii haștagieni vor mai ieși pe străzi să urle isteric, dar și că judecătorii Curții Constituționale se vor impresiona la lamentările ei și îi vor face pe plac ori că vreun etern propozabil candidat de prim-ministru își va lăsa postul de ambasador și va sări degrabă în ajutorul său.
Doar ca umil exemplu, dacă eu mă impresionam la lamentările și urletele unor procurori „anticorupți” minim doi judecători CCR se preumblau azi prin fața instanțelor să își „dovedească nevinovăția”… cu certitudine în fața unor prea-măreți independenți și i-responsabili precum Ionuț Matei ori Horia Șelaru.
Vorba românului: jupânul învață sluga hoață… și magistratul Faraon.
Recomandările noastre
