Primul judecător al CCR ameninţat cu moartea este vegheat non-stop. Singurul caz de magistrat constituţional asasinat în Europa a fost în ,96. Fostul preşedinte al Tribunalului Constituţional din Spania a fost împuşcat de un membru ETA, în timpul campaniei electorale

Pentru prima dată în istoria postdecembristă, un judecător al Curţii Constituţionale a României (CCR) a primit ameninţări cu moartea în legătură cu votul pe care urma să-l dea în cadrul unei dezbateri a Curţii. Noi nu avem celule teroriste, dar avem presiuni la ordinea zilei. Aspazia Cojocaru este păzită, 24 de ore din 24, de luptători antitero de la Serviciul Român de Informaţii, conform surselor EVZ. "La cererea Parchetului, SRI colaborează cu procurorii pe diverse cauze", ne-au spus surse din Serviciu. Oficial nu s-a spus nimic. SPP nu e implicat deloc, spune purtătorul de cuvânt Bogdan Onea. Reamintim declaraţia judecătoarea Aspazia pentru Evenimentul Zilei: "Am ajuns să primesc scrisoare cu cruce neagră. (…) Din informaţiile pe care le am, cunosc că ameninţările cu moartea au venit dintr-o parte a clasei politice". Explicaţie a ameninţării: "Sunt interese mari în spate, ale unor oameni care nu vor să piardă. Cei care au procedat în felul în care au făcut-o ... Hmmm!... Ştiau că încalcă legea, dar nu s-au gândit că pot fi opriţi. Iată că în ţara asta există instituţii şi oameni care-şi fac datoria şi apără legea". Şi atât! N-a mai vrut să spună nimic. Nici vreo autoritate judiciară nu s-a băgat să comenteze, oricât am încercat. Să recapitulăm, în încercarea de a înţelege. Operaţiunea "Blitzkrieg" a început a Parlamentului care a demis Avocatul Poporului şi a înlăturat conducerile celor două Camere ale Legislativului. A doua zi, pe 4 iulie, este publicată o ordonanţă de urgenţă privind restrângerea atribuţiilor CCR, care nu se mai poate pronunţa asupra hotărârilor Parlamentului. În aceeaşi zi, Legislativul formulează şi trimite către CCR motivaţia de suspendare a lui Traian Băsescu. Curţii i s-au dat doar 24 de ore pentru a-şi da avizul consultativ. Să reţinem această dată: 4 iulie 2012. În noaptea de 5 spre 6 iulie, judecătoarea CCR Aspazia Cojocaru a primit două ameninţări, în două intervale orare, respectiv 22.00-23.00 şi 3.00-4.00 dimineaţa. Ea a fost ameninţată înainte de începerea dezbaterilor asupra avizului de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, cu privire la votul pe care urma să îl dea în data de 6 iulie. În 6 şi 7 iulie, cei doi poliţişti de la Capitală şi de la Olt au accesat nelegal baza de date a Poliţiei, după criteriul "Cojocaru Aspazia". Ei au fost identificaţi cu ajutorul SRI, spun sursele noastre. Trei zile mai târziu, pe 9 iulie, se dădeau şi deciziile Curţii de o importanţă crucială: soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională între Preşedinte şi Parlament; hotărârile în cazurile revocării lui Vasile Blaga şi Roberta Anastase, din funcţiile deţinute; hotărârea prin care Curtea a constatat neconstituţională excluderea de la controlul de constituţionalitate a hotărârilor Parlamentului care afectează valori şi principii constituţionale. Tot pe 9 iulie a fost anunţat referendumul pentru data de 29 iulie. A doua zi, 10 iulie, au fost deliberări şi s-a decis verdictul de respingere a contestaţiei revocării Avocatului Poporului. Ziua în care Curtea a fost în deliberări şi a decis, cu unanimitate de voturi, că Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională în măsura în care asigură participarea a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Aceasta a fost şi ziua în care judecătoarea Aspazia Cojocaru a primit a treia ameninţare, acea scrisoare cu cruce neagră, extrem de agresivă trimisă la CCR de deţinutul Penitenciarului Giurgiu, Nicu Pîrlăţeanu. "La solicitarea Parchetului, SRI colaborează cu procurorii pe diverse cauze" Spaniolul, omorât pentru convingerile sale Un exemplu de ex-magistrat ucis în timpul campaniei electorale este cel al judecătorului Francisco Tomás y Valiente. Potrivit presei din Spania, fostul preşedinte al Tribunalului Constituţional (TC) a fost omorât deoarece publica în diverse ziare articole prin care critica violenţa ETA în Spania. Cu doar câteva zile înainte de comiterea asasinatului, magistratul profesor scria într-un articol publicat de El Pais despre uciderea unui alt socialist, din oraşul San Sebastian, tot de către gruparea teroristă ETA. "De fiecare dată când omoară un om pe stradă (şi nu este o metaforă cum ar spune unii), omoară şi o mică parte din fiecare dintre noi". În plus, era un an electoral, iar ex-judecătorul se arătase prosocialişti. El susţinea Guvernul condus pe atunci de Felipe Gonzales, preşedintele Partidului Socialist al Muncitorilor din Spania (PSOE), partid care, de altfel, l-a şi propus pentru numirea ca judecător TC. La trei luni după asasinarea lui, în mai 1996, în urma alegerilor liderul opoziţiei de până atunci, Jose Maria Aznar (Partidul Popular) a ajuns la conducerea Guvernului. "Sunt păzită foarte bine, tot timpul. Nu mi-e frică, n-am cedat, am respectat legea." ASPAZIA COJOCARU, judecător CCR A condus Tribunalul două mandate Francisco Tomás y Valiente a fost ales judecător al Tribunalului Constituţional de către Parlament, la propunerea Partidului Socialist al Muncitorilor din Spania (PSOE), în anul 1980, fiind reînnoit în 1983. În 1985 el a fost numit academician al Academiei Regale de Istorie. Pe 4 martie 1986, a fost numit preşedinte al Tribunalului Constituţional (TC) de către Rege, la propunerea membrilor TC şi reînnoit în 1989, pentru încă trei ani. La finalizarea mandatului său, s-a întors la Universitatea din Madrid ca profesor de Istorie a Dreptului, în anul 1995 devenind şi membru permanent al Consiliului de Stat. A primit titlul de Doctor Honoris Causa de la Universitatea din Salamanca. Colegii de la TC îl comemorează în fiecare an. Filmul asasinării magistratului spaniol, Francisco Tomás y Valiente, de teroristul ETA 14 februarie 1996, ora 10,45. Campanie electorală. În biroul lui de la Facultatea de Drept a Universităţii Autonome din Madrid, profesorul Francisco Tomás y Valiente vorbea la telefon cu un coleg. Uşa s-a izbit de perete şi în încăpere a năvălit pistolarul ETA Jon Bienzobas Arreche, alias Karaka, cu o vechime de 20 de ani în gruparea teroristă. Speriat, profesorul, ex-preşedinte al Tribunalului Constituţional din Spania, s-a ridicat brusc de la birou. Aşa că primele două gloanţe l-au nimerit în şold. Al treilea i-a zburat creierii. A fost găsit zăcând întro baltă de sânge, cu telefonul în mână. Criminalul a fugit, pierzându-şi urma pe holurile sediului nou al Universităţii. "Nu vă uitaţi la mine, că vă omor!", a urlat fluturându- şi pistolul către cei care i-au ieşit în cale. Teroristul a reuşit să fugă cu o maşină pe care a abando nat-o în Fuencarral, armată cu o încărcătură explozivă. Karaka a fost prins abia în 1999, pe teritoriul Franţei. Procesul lui a început în 2006, după ce a fost extrădat, iar în 2007, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare. Aşa arăta prima pagină a ziarului spaniol La Vanguardia, din 15 februarie 1996, în care a fost relatată tragedia