Fostul judecător al Curţii Constituţionale a fost filmat de DNA şi în baie, fără ca probele strânse timp de patru luni să fie folosite în dosar. El nu ştie ce s-a întâmplat cu acele înregistrări

Toni Greblă se prezenta pe 10 martie 2015 la sediul DNA pentru audieri. Fostul judecător al CCR era acuzat de fapte de corupţie. La intrarea în sediul DNA, Greblă declara că, din punct de vedere penal, nu înţelege ce i se întâmplă. După aproape trei ore de audieri, a fost reținut pentru 24 de ore.

El declara la ieşire că măsura reţinerii i se pare una excesivă. Referitor la posibilitatea de a face denunţuri pentru a-şi uşura situaţia, fostul judecător spunea că este exclus. Avocatul acestuia declara că fostul judecător constituțional nu are nicio vină în dosar și că nu a avut ce fapte să recunoască în fața magistraților.

Trei capete de acuzare

Toni Greblă a fost trimis în judecată în septembrie 2015, fiind acuzat de DNA de trei infracţiuni de trafic de influență, din care una în formă continuată, efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracțional organizat și fals în declarații în formă continuată. În acest moment procesul se află în faza de administrare a probelor în instanţă.

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în perioada 2010 - 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator și, ulterior, judecător la Curtea Constituțională, a pretins și primit de la omul de afaceri Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, folosința gratuită, service-ul și asigurarea pentru un autoturism marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 euro.

Telefon şi materiale electorale

De asemenea, fostul senator ar fi primit, în aceeași perioadă, folosința gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648,11 lei; în 02.11.2011, suma de 1.200 lei; în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare pentru lipirea a 20.000 de afișe și alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973,34 lei.

În schimbul acestora, Greblă i-a promis lui Bîrcină că va interveni și va determina funcționari publici - din cadrul societăților și companiilor naționale cu capital de stat, ministere, autorități publice centrale și locale - să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile de serviciu ale acestora, astfel încât firmele controlate de Bîrcină (cu interese în domenii de activitate diversă — energie, transport fier vechi ș.a.) să obțină contracte comerciale sau alt tip de facilități comerciale.

Presiuni agresive dinspre DNA şi SRI

Fostul judecător al Curţii Constituţionale Toni Greblă a declarat duminică seara, la Antena 3, că timp de patru luni ar fi fost înregistrat în apartamentul său dintr-un hotel din Capitală. El a susţinut că DNA ar fi instalat aparatură inclusiv în baie, pentru a strânge probe într-un dosar în care e acuzat că şi-a folosit influenţa pentru ca firmele finului său, Ion Bîrcină, să obţină mai multe contracte.

Toni Greblă a povestit cum a ajuns „clientul” DNA: „Eu aş zice că ar trebui să începem cu contextul general în care această acţiune a avut loc. În iunie şi septembrie 2014, Curtea Constituţională declarase neconstituţionale primele două legi cunoscute de marele public sub denumirea de Legile Big Brother, dorite de către Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia Naţională Anticorupţie în principal”. El a amintit că DNA, dar şi SRI „au avut comunicare publică pentru a arăta cât de importante ar fi pentru activitatea lor aceste legi, iar pe de altă parte după prima decizie de declarare ca neconstituţională a Legii Big Brother au început nişte presiuni absolut nepermise. Declaraţii publice de o agresivitate ieşită din comun făcute de către domnii Maior, atunci directorul Serviciului Român de Informaţii, de domnul Coldea, de doamna Kovesi şi acum pentru mine, atunci în mod surprinzător, acum explicabil, de Sebastian Ghiţă, care era atunci membru în comisia de supravegherea SRI.

În esenţă, ca să nu fiu prea tehnic, acestea prevedeau că SRI, pe sintagma „motive de siguranţă naţională”, putea să intre fără mandat în orice sistem informatic al unei persoane fizice sau al unei persoane juridice. Fără mandat (de la judecător – n.red.), pentru că se justifica o urgenţă şi puteau să intre în tableta oricărui cetăţean pe stradă... Inclusiv pentru companii, pentru societăţile...”

Intruziune în viaţa privată fără mandat de la judecător

Greblă a precizat că, dacă legile ar fi fost declarate constituţionale, ofiţerii SRI ar fi putut să aibă acces la ce doreau, când doreau, după care erau obligaţi să solicite confirmarea din partea unui judecător pentru ceea ce făcuseră. „Au fost trei legi, ele aveau titulaturi diferite, în esenţă urmăreau acelaşi lucru, care erau neconstituţionale din motive evidente. În primul rând era vorba de o intruziune în viaţa privată fără mandat din partea unui judecător şi fără o anume limitare a mandatului, ce anume urmăresc în momentul în care eu intru într-un sistem informatic. Urmăresc o anumită persoană, un anumit gen de comunicaţii sau pot să intru în arhiva acelei entităţi publice, private, persoane fizice şi de acolo folosesc informaţia după cum doresc. Două dintre legi declarate neconstituţionale cu unanimitate de voturi”, a precizat fostul judecător al CCR.

El şi-a amintit că directorul SRI George Maior spusese, într-un interviu acordat Evenimentului zilei, că dacă se va întâmpla ceva în România din cauza lipsei Legii Big Brother va şti pe cine să arate cu degetul, cu bătaie directă la judecătorii constituţionali.

Mandate la minut

„Pe ultima lege, cea de-a treia, declarată neconstituţională Curtea s-a pronunţat pe 21 ianuarie 2015, cam pe la ora 11:30. În aceeaşi zi la ora 15, DNA a obţinut mandate de aducere de la Înalta Curte, mandate pentru 45 de percheziţii domiciliare şi informatice, iar pe 22 ianuarie 2015 la ora 8 am fost luat de la locuinţă cu mandat.

Percheziţiile s-au făcut la cercul meu de prieteni şi de cunoscuţi, pentru că în momentul în care am fost dus cu mandat la DNA şi am reproşat procurorului că a folosit mandatul pentru aducere şi nu o procedură de citare care putea fi făcută şi telefonic... Poliţia a venit la locuinţa din Bucureşti, la hotelul unde locuiam în Bucureşti, am fost invitat la sediul DNA cu mandat şi cu aproximativ 200 de metri înainte de a ajunge la sediul DNA, deşi circulaţia la ora 8 în Bucureşti este încă liberă, au aprins sirenele pentru că acolo era toată presa adunată şi ca să fie pregătită... Pe 21 dădusem decizia pe a treia lege Big Brother şi la ora 15 se obţinuseră mandatele de percheziţie.

Percheziţiile au fost făcute pe 22, dimineaţă la ora 6”. Toni Greblă a arătat că pe data de 22 a stat numai 20 de minute de vorbă cu procurorul anchetator după care a plecat. „Înainte de a pleca au apărut cu mandat, pe la ora 8-8.10. Prima declaraţie am dat-o opt sau nouă zile mai târziu”.

Episodul cu vânzarea caprelor

Toni Greblă a fost reţinut, în martie 2015, de DNA, în dosarul în care era acuzat că ar fi sprijinit exporturi ilegale în Rusia şi că l-ar fi ajutat pe finul său, Ion Bîrcină, să obţină mai multe contracte. Procurorii susţineau că ar fi încercat să vândă, prin intermediari, 50 de capre care nu erau ale lui, în acest sens fiind făcut un denunţ. Instanţa supremă a respins cererea DNA de punere a fostului judecător CCR în arest la domiciliu. Greblă a spus duminică seara că nu avea capre, nu-l cunoştea pe denunţător, iar aceste acuze nici nu mai există la dosar. Însă, este acuzat că a încercat cu un prieten să crească, „în gospodăria de la ţară a familiei, câţiva struţi, păsări şi animale, caprele nu au fost reţinute ca fiind ale mele, căci nu au fost ale mele”.

Anchetă în orb

Toni Greblă l-a întrebat pe procuror de ce a fost adus la DNA, „mi-a spus câte ceva în legătură cu nişte fapte descrise foarte vag şi la solicitarea mea de a-mi spune în concret pentru ce sunt acuzat, procurorul anchetator mi-a răspuns că deocamdată desfăşurăm o anchetă în orb. (...) Am mers la Curte, după aceea şi am spus acelaşi lucru colegilor mei şi unul din judecătorii Curţii a zis că este o expresie pe care o folosesc procurorii anchetatori, este o expresie care la pescuit înseamnă aruncăm undiţa şi vom vedea ce iese! (…) Toţi judecătorii Curţii Constituţionale au fost prezenţi. Eu n-aş vrea să spun ce au zis ceilalţi judecători, vreau să spun că m-am bucurat de susţinere şi apreciere din partea colegilor, iar punctul lor de vedere public a fost dat în comunicatul plenului Curţii Constituţionale din sfârşitul lunii ianuarie 2015 în care la cererea mea de demisie plenul Curţii Constituţionale, citez, a constatat că demisia din funcţia de judecător s-a produs ca urmare a presiunilor exercitate asupra Curţii în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale prevăzute în legea fundamentală. (...) Aş vrea să mai spun un lucru. La sfârşitul lunii iunie 2014, după ce prima lege Big Brother a fost declarată neconstituţională, plenul Curţii a avut o discuţie cu delegaţia Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care face periodic câte o întâlnire cu principalele instituţii în domeniu. Unul din judecătorii Curţii Constituţionale atunci a spus delegaţiei Comisiei Europene că judecătorilor Curţii Constituţionale le este frică să mai fie judecători. Acest lucru s-a spus în plenul Curţii Constituţionale în faţa delegaţiei Comisiei Europene pe MCV”.

45 de percheziţii, cu 200 de oameni

„La percheziţii au participat 200 de persoane, procurori, jandarmi, ofiţeri de poliţie judiciară. Din aceste 45 de percheziţii nu este niciun document la dosarul cauzei pentru că nu s-a găsit nimic. Niciun singur document. Mai mult decât atât, judecătorul de drepturi şi libertăţi a considerat că nu există nici măcar suspiciunea rezonabilă că s-ar fi comis vreo faptă penală. Citez din încheierea respectivă, motiv pentru care nu este cazul să fie luată nicio măsură preventivă împotriva mea. Acest dosar nu a pornit de la o plângere. S-a început urmărirea penală în iunie 2014 împotriva mea. Probabil de la nişte informări de la instituţiile statului. Evident că odată începută urmărirea penală a început cu totul”.

„Am fost urmărit penal fără să fiu informat”

Fostul judecător CCR susţine că probele strânse de DNA nu au fost folosite în dosarul deschis împotriva sa. „S-a început urmărirea penală în iunie 2014 împotriva mea, când s-a dat prima lege neconstituţională Big Brother, am fost urmărit penal fără să fiu informat. Tot în iunie 2014, s-au obţinut mandate de interceptare, filmare, fotografiere, până în septembrie 2014, după cea de-a doua lege Big Brother, s-a obţinut de la ICCJ mandat prin care ofiţerului tehnic i s-a permis să intre în locuinţă şi să instaleze aparatură până în ianuarie 2015. Aceasta reprezintă cea mai gravă formă de intruziune. A fost montată aparatură în toate încăperile, inclusiv în baie. În camera de la hotel. Că această măsură a fost nejustificată reprezintă un fapt absolut cert, din septembrie 2014-ianuare 2015, nu există nicio probă pentru această perioadă. (...) Timp de patru luni am fost monitorizat în cel mai aspru şi intim mod, eu şi familia mea, şi cu acele imagini eu nu ştiu ce s-a întâmplat. Nimic din ce au înregistrat în acea perioadă nu a fost folosit în dosar. Au fost emise 45 de mandate de percheziții, domiciliare și informatice, la mine acasă și la prietenii mei. Nimic din ce au găsit nu a fost folosit în dosar”, a spus Toni Greblă.