"Căpitanul America" este printre cele mai puţin dureroase de vizionat producţii 3D, susţine regizorul.
Joe Johnston vorbeşte, într- un interviu acordat EVZ, despre caracterul universal al supereroului Steve Rogers, despre deciziile politice care au făcut ca filmul să primească un alt nume în Ucraina, Rusia şi Coreea de Sud şi despre avantajele şi dezavantajele trecerii de la 2D la 3D.
EVZ: Căpitanul America este cel mai puţin dotat, la capitolul superputeri, dintre toţi supereroii. Ce v-a atras la acest personaj? Joe Johnston: Mi-a plăcut foarte mult că Steve Rogers nu are de fapt superputeri, în adevăratul sens al cuvântului, şi că poate muri foarte uşor. Dacă îl împuşti, moare imediat. Supereroii care zboară şi ridică în aer vase nu mi-au plăcut niciodată, pentru că nu sunt verosimili. În schimb, Căpitanul America este cu 25% mai puternic decât cel mai bine pregătit sportiv olimpic. Nu este definit de forţa sa fizică, ci de personalitatea sa.
La un moment dat în film, Erskine (omul de ştiinţă german Abraham Erskine, care coordonează experimentul prin care Steve Rogers se alege cu superputeri -n.r.) chiar îi spune asta: "Vei rămâne neschimbat indiferent de ce se va întâmpla mâine: nu un soldat perfect, ci un om bun". Asta m-a atras la povestea din "Căpitanul America".
Ca personaj de bandă desenată, Căpitanul America n-a prins prea bine până acum la publicul european. De ce credeţi că lucrurile se vor schimba în cazul ecranizării? În Europa, seria de benzi desenate "Căpitanul America" e percepută ca având un pronunţat caracter patriotic. Filmul nu flutură însă steagul SUA, ci prezintă povestea unui individ care este hotărât să aleagă drumul corect în viaţă.
Cât de accesibil este filmul "Căpitanul America: Primul Răzbunător" publicului din afara Statelor Unite? Cel mai americănesc aspect al filmului este titlul. Dacă ar fi să-l dezbrăcăm de costumul său în culorile roşu, alb şi albastru, personajul Steve Rogers este în esenţă un individ care vrea să facă ceea ce e bine şi nu e dispus să renunţe la concepţiile sale. Vrea să-şi servească ţara. E vorba de un ideal internaţional, o trăsătură umană comună.
Desigur, supereroul se numeşte Căpitanul America pentru că filmul este bazat pe seria omonimă de benzi desenate, apărută în 1940, înainte ca Statele Unite să se implice în cel de-Al Doilea Război Mondial. Cred însă că acest personaj ar putea fi proiectat în orice cultură şi în orice epocă, iar povestea ar sta în continuare în picioare.
Căpitanul America, răpus politic
Paramount şi Marvel au oferit fiecărei ţări posibilitatea de a alege între două titluri, "Captain America/ Căpitanul America" sau "First Avenger/ Primul Răzbunător", iar Rusia, Ucraina şi Coreea de Sud au fost singurele care au ales varianta din urmă. Credeţi că a fost vorba de decizii politice? N-am nicio problemă cu faptul că au ales să schimbe titlul. La urma urmelor, filmul este acelaşi. N-ai cum să ocoleşti faptul că este despre un supererou numit Căpitanul America. Dacă vrei să-l numeşti "Primul Răzbunător", n-ai decât. Vrem ca un număr cât mai mare de oameni să vadă filmul, aşa că dacă oamenii vor să meargă mai degrabă la "Primul Răzbunător" decât la "Căpitanul America", noi suntem de acord. Eu personal vreau doar ca filmul să fie pe placul oamenilor.
Aţi avut emoţii legate de faptul că filmul a fost transformat în formatul 3D în post-producţie? Am vrut un film 3D, însă nu am vrut să-l filmez în trei dimensiuni deoarece ai mai puţin control ca regizor în acest caz. Echipamentul tehnic e foarte complicat, spre exemplu schimbarea obiectivelor unei camere de filmat poate dura şi 45 de minute. În plus, am făcut un test în care am comparat o scenă filmată în 3D cu una filmată în 2D şi transformată în 3D la postproducţie. Cea transformată în 3D a fost mai mai puţin dureroasă de vizionat. Am vrut în primul rând să amplific experienţa pe care spectatorii o au în sălile de cinema, nu să-i îndepărtez prin efecte 3D exagerate, aşa cum unele filme m-au îndepărtat pe mine. Îmi plac filmele tridimensionale, însă doar cele subtile şi cumpătate. "Steve Rogers este în esenţă un individ care vrea să facă ceea ce e bine şi nu e dispus să renunţe la concepţiile sale. Vrea să-şi servească ţara". JOE JOHNSTON, regizor
OFERTĂ
Actorul Chris Evans a refuzat de mai multe ori propunerea de a intra în pielea Căpitanului America. În cele din urmă, a fost convins de prieteni şi de insistenţa echipei, povesteşte Joe Johnston
A existat o competiţie acerbă pentru rolul de "Căpitanul America". Care au fost criteriile dumneavoastră de selecţie? De ce l-aţi ales pe Chris Evans? Înainte de toate, am căutat un actor bun. N-am vrut însă un actor foarte cunoscut, pentru că am vrut ca Steve Rogers să apară pe ecrane cu un "bagaj referenţial" cât mai redusă. I-am făcut propuneri lui Chris Evans chiar de la începutul proiectului, pentru că seamănă leit cu personajul din seria de benzi desenate şi pentru că este un actor bun. Însă ne-a refuzat, de cel puţin două ori.
Nu ne-am dat însă bătuţi. Lam invitat să se uite pe machetele grafice şi am realizat câteva ilustraţii în care apărea în costumul supereroului. În plus, ştim că prietenii lui îi spuneau că dacă ar fi refuzat rolul din acest film ar fi fost cel mai mare idiot de pe faţa pământului. Aşa că până la urmă a acceptat.
De ce a ezitat atât? Cred că din cauza rolului pe care l-a avut în "Cei patru fantastici: Ascensiunea lui Silver Surfer" (Chris Evans a intrat în pielea supereroului "Torţa umană" - n.r). Nu a vrut să capete o etichetă de actor care joacă în filme cu supereroi. În plus, Chris vrea să se apuce de regizat la un moment dat şi cred că o va face nu peste mult timp. Are instincte de regizor, aşa că am avut aceeaşi viziune despre care ar trebui să fie trăsăturile supereroului. A fost foarte uşor să-i dau indicaţii regizorale.
Cum aţi defini un mare actor?
Din punctul meu de vedere, un actor mare e dispus să încerce aproape orice pe platourile de filmare, fără să se teamă că ar putea arăta ridicol. Eu am încercat întotdeauna să creez pe platourile de filmare o atmosferă în care actorii să se simtă liberi să încerce orice, să nu se simtă intimidaţi.
Filmări pe fugă
Actorii pot merge însă şi prea departe cu experimentele. Cum reuşiţi să-i ţineţi în frâu? Da, într-adevăr, însă am grijă întotdeauna să negociez cu ei, propunându-le: "Dacă vrei să filmezi o scenă într-un anumit fel, fă-o, însă înainte de asta haide să tragem o dublă aşa cum vreau eu". În "Căpitanul America", niciunuia dintre actori nu i-a plăcut să filmeze mai multe duble. Unii dintre actori preferă să filmeze câte 20 de duble pentru că vor să facă unele schimbări foarte subtile la modul în care interpretează o scenă. Din contră, alţii vor ca totul să iasă bine din prima, un exemplu fiind Tommy Lee Jones.
În orice caz, la "Căpitanul America" n-am fi putut trage foarte multe duble nici dacă am fi vrut. Scenariul de 177 de pagini a presupus 115 de platouri de filmare. Când ajungeam într-un platou de filmare nou, de obicei vopseaua nici nu era uscată bine. A fost o nebunie.
Originalitate vs. tradiţie
Aţi fi putut să vă desprindeţi ceva mai mult povestea din seria de benzi desenate, la fel cum a făcut Christopher Nolan cu seria "Batman"? Am fi putut face asta, însă trebuie ţinut cont de faptul că un film precum "Căpitanul America" are o mulţime de fani din start, aşa că n-am vrut să ne îndepărtăm prea mult de originile personajului. Am studiat întreaga serie de benzi desenate şi am selectat cele mai importante momente, pe care le-am inclus ulterior în film: camera renaşterii, războiul cu organizaţia militară de inspiraţie nazistă Hydra şi relaţia de dragoste cu Peggy (ofiţerul britanic Peggy Carter, interpretată de actriţa Hayley Atwell - n.r.). Toate aceste episoade îşi au originea în benzile desenate, însă au fost adaptate pentru ecranizare.
Cât de importante sunt adaptările în cazul filmelor inspirate din benzi desenate? Sunt foarte importante, iar cei de la compania Marvel au un sistem minunat, în care angajează un cineast şi îi dau o libertate completă în realizarea filmului. Nu dictează nimic. Odată ce ai bătut palma cu ei, nu te trezeşti şi spun că un anumit episod din benzile desenate trebuie transplantat neapărat şi pe marile ecrane. Păcat că nu toate studiourile sunt ca Marvel, pentru că este metoda ideală de lucru. " I-am făcut propuneri lui Chris Evans chiar de la începutul proiectului, pentru că seamănă leit cu personajul din seria de benzi desenate şi pentru că este un actor bun". JOE JOHNSTON, regizor PROIECT
Sebastian Stan, asasin cu creierul spălat
Actorul american de origine română Sebastian Stan, care joacă în "Căpitanul America" rolul prietenului şi secundului lui Steve Rogers, James "Bucky" Barnes, ar putea ajunge personajul principal într-un viitor film inspirat din lumea Marvel, a declarat Joe Johnston într-un interviu pentru screenrant.com. "Am avut discuţii pe tema seriei «Winter Soldier », care este o continuare a poveştii lui James Barnes. «Bucky» este capturat de ruşi şi este spălat pe creier şi transformat într-un asasin. Putem însă reinterpreta povestea într-o mie de feluri. Ar fi interesant să luăm unul dintre personajele secundare din «Căpitanul America» şi să construim o poveste în jurul său. În plus, îmi place foarte mult Sebastian Stan, care s-ar descurca de minune", a spus Johnston.
Sebastian Stan a povestit, într-un interviu pentru EVZ, că a vrut iniţial să primească rolul lui Steve Rogers. "Personajele noastre văd lucrurile puţin diferit. Steve se simte într-un fel inutil, are impresia că nu are un scop în viaţă. În schimb, Bucky are mai multă experienţă şi e cinic. Personajul meu a suferit trauma războiului", a spus actorul. <iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/-J3HfllvXWE" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> Citiți și:
- Captain America, un supererou prost de bun
- Hayley Atwell: "Mă pasionează să trag cu mitraliera"