Jocurile video în exces pot provoca probleme fizice, arată un nou studiu publicat în revista „Computers in Human Behavior”.Cercetarea a constatat că sesiunile de jocuri video care depășesc trei ore consecutive sunt legate de o serie de probleme fizice apărute la utilizatori.
Jocurile video în exces pot provoca probleme fizice
Printre acestea enumerăm oboseala ochilor – 46,1% dintre participanți au raportat această problemă, dureri de mâini sau de încheieturi – 45,4% și dureri de spate sau de gât – 52,1%.Studiul a inclus 955 de participanți din următoarele patru țări: Australia, Canada, SUA și Regatul Unit.
Majoritatea participanților (80%) a jucat jocuri video în fiecare zi, iar o parte semnificativă s-a angajat în sesiuni prelungite săptămânal sau zilnic.
Sursa foto: Arhiva EVZ
Ce spun cercetătorii
„Principala concluzie este că 3 ore de joc continuu de jocuri video pot fi suficiente pentru a crește riscul ca cineva să aibă simptome de vătămare fizică”, a declarat autorul studiului Daniel Stjepanović, pentru PsyPost. „Efectul jocului video asupra daunelor fizice este un domeniu care nu a avut parte de prea multă atenție din partea cercetării, așa că a fost surprinzător pentru noi faptul că am observat un risc crescut de vătămare la doar trei ore de joc continuu”, a mai precizat acesta.
Sursa foto Dreamstime
Jocurile video, extrem de periculoase pentru copii
Un alt studiu a constatat că tinerii cu afecțiuni cardiace rare, preexistente, pot suferi evenimente cardiace severe și chiar mortale ca urmare a jocurilor video. Studiul a examinat 22 de cazuri în care copiii, cu vârste cuprinse între 7 și 16 ani cu afecțiuni cardiace. Aceștia au experimentat bătăi neregulate ale inimii și pierderea ulterioară a conștienței în timpul jocurilor. Din cei 22 de copii, șase au intrat în stop cardiac complet. Patru au murit pe loc.
„Acesta este un studiu relativ mic. Dar am găsit totuși o serie de cazuri în care copiii care erau implicați activ în jocuri video au avut un eveniment cardiac foarte sever”, a declarat Shubhayan Sanatani, șeful de cardiologie la Spitalul de Copii British Columbia și coautor al studiului.