Mapamondul s-a împărţit în două tabere, transformând într-un coşmar competiţia care ar trebui să unească umanitatea
În 2001, când a fost ales drept gazdă a Jocurilor Olimpice din 2008, Beijingul promitea că va respecta drepturile omului. Astăzi, cu 100 de zile înainte de începerea Olimpiadei, autorităţile chineze şi restul lumii se află în toiul unui conflict teribil tocmai pe această temă: încălcarea sistematică a drepturilor omului, dorinţa acerbă de a promova „măreţia“ comunismului şi criza din Tibet, care a transformat traseul flăcării olimpice în scena unor proteste ce au generat violenţe. Cunoscută de mii de ani ca întrecerea păcii şi a fraternităţii, competiţia s-a transformat, anul acesta, într-una a dihoniei şi a confruntării.
Ciocniri la Seul
Ambiţiile Beijingului au făcut ca până şi flacăra olimpică să-şi piardă valoarea simbolică. În acest moment există două torţe care „umblă“ prin lume, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum! În Vietnam, flacăra a ajuns după un periplu liniştit în Coreea de Nord şi unul marcat de violenţe în Coreea de Sud. Mai mulţi studenţi chinezi i-au atacat pe sud-coreenii care protestau faţă de nerespectarea drepturilor omului în Tibet. În timp ce sud-coreenii au declarat că vor lua măsuri împotriva agresorilor, fiindcă „a fost atinsă mândria naţională“, chinezii au replicat că studenţii au apărat „demnitatea torţei olimpice“!
Arestări la Hanoi
Pe de altă parte, la Hanoi au fost arestate două persoane care protestau faţă de regimul comunist din China. În Elveţia, ambasada Chinei a refuzat să primească o delegaţie a organizaţiei „Amnesty International“, care dorea să depună o petiţie pentru respectarea drepturilor omului de către Beijing.
În timp ce diverşi sportivi, actori, lideri spirituali şi chiar Parlamentul European îndeamnă la boicotarea ceremoniei de deschidere a JO, pre- şedinţii de state nu s-au pus de acord referitor la ce ar trebui să facă. Pe de altă parte, Comitetul Internaţional Olimpic se ascunde în spatele motivaţ iei că Olimpiada n-are nimic de-a face cu problema Tibetului. Charta Olimpică precizează însă clar că unul dintre rolurile olimpismului este „de a promova o societate paşnică, preocupată de respectarea demnităţii umane“. Ceea ce nu se întâmplă în China.
DILEMA JURNALIŞTILOR
„Cum procedăm cu China?“
Jurnaliştii din întreaga lume se întreabă cum vor putea reflecta cât mai fidel evenimentul de la Beijing, în condiţiile unui acces limitat la informaţii impus de statul comunist chinez. Editorii din întreaga lume sunt pesimişti mai ales atunci când vine vorba de informaţiile despre China reală şi „profundă“, pe care se tem că nu le vor avea, în contextul unei comunicări extrem de centralizate, pusă la punct de ministerul chinez al propagandei.
Cum vor putea proceda pentru a ajunge la informaţiile reale s-au întrebat şi editorii a 288 de ziare din 26 de ţări europene, care au participat la ediţia din acest an a Congresului European al Ziarelor, organizat la Viena, în 21-22 aprilie. „Jocurile Olimpice din 2008 - Cum procedăm cu China“ a fost titulatura dezbaterii conduse de Michael Fleischhacker, redactorul-şef al cotidianului vienez „Die Presse“.
„Vom fi acolo, vom ţine ochii deschişi şi vom încerca pe cât posibil să nu contăm pe informaţiile furnizate de presa de stat chineză“. Aşa au stabilit că vor „trata“ jurnaliştii europeni „marele zid al tăcerii“ impus de oficialii chinezi.
Ca revers al medaliei, nici chinezii nu au stat cu mâinile încrucişate. Săptămâna trecută, 14 avocaţi din Beijing au chemat în instanţă, la un tribunal local, postul de ştiri american CNN şi pe un comentator al acestui post - Jack Cafferty, pentru că a „calomniat“ China prin afirmaţia „produsele chinezeşti sunt gunoaie“. Avocaţii au solicitat postului să-şi ceară scuze şi daune de 100 de yuani (14,30 dolari). (Ana Jităriţă)