Jocurile de noroc e o problemă de care mulţi dintre oameni nu-şi dau seama. Provoacă dependenţă, iar cel care devine victimă îşi dă seama de acest lucru uneori mult prea târziu. Îşi vând casele, maşinile şi îţi dau ultimii bani la păcănele. Aceştia sunt oamenii care îşi pierd minţile o dată cu acest obicei. Există însă o scăpare.
Conform unui reportaj realizat de Ziare.com, mai mulţi dependenţi de jocurile de noroc şi-au povestit dramele. Adolescenţi, adulţi şi chiar persoanele vârstnice, bărbaţi sau femei, nu contează, mulţi dintre ei ajung dependenţi de acest obicei care e mai rău, poate, ca ţigara.
Reprezenţanţii centrului "Dependentii Anonimi" din Bucureşti le asigură jucătorilor de noroc psihoterapie, consiliere familiară, dar şi confidenţialitate.
În cadrul întâlnirilor de grup, ei pot discuta liber despre temerilor lor, dar şi despre cum doresc să-şi schimbe vieţile. O intalnire durează 120 de minute şi are loc o dată pe săptămână, între 18:00 si 20:00. Grupul e format din 5 şi 18 persoane.
"Mi-am dat seama ca dependenta este prezenta atunci cand nu ma mai puteam abtine de la joc, faceam orice pentru a obtine bani din joc, prin metode legale sau ilegale. Acest lucru s-a intamplat la varsta de 19 ani, acum aproximativ 3 luni. (...)
Pur si simplu eram mereu cu gandul la sala de jocuri, visam noaptea ca sunt acolo, daca nu eram acolo, eram nervos si agitat"
"Cel mai mult regret ca nu am ascultat de parinti si ca nu m-am oprit din joc. (...) Pur si simplu te rupi de societate si distrugi tot in jurul tau", a concluzionat A..
"Am pierdut aproximativ 80.000 de euro, puteam sa imi pierd viata"a spus A., în vârstă de 19 ani, care a început să joace la vârsta fragedă de 14 ani.
"Viata a fost afectata in mod calitativ, atat pe plan social, cat si fizic si psihic. Am fost la un pas sa imi pierd locul de munca, mi-am pierdut prietenii din cauza izolarii de viata cotidiana.
Pe plan fizic am pierdut aproximativ 20 kilograme, am avut stari de insomnii, senzatii de greata, instabilitate psihica"
"Prima oara am fost la cazinou cu un profesor de liceu, am jucat la ruleta", a spus C., în vârstă de 25 de ani.
Psihoterapeuţii recomandă terapia
"Personalitatea adictiva poate fi definita ca o stare psihologica care face respectiva persoana succeptibila la dependente. Aceasta poate include orice, de la droguri si abuz de alcool, la pornografie, jocuri de noroc, internet, jocuri video, mancare, exercitii fizice, munca, sex, relatii", a explicat Raina Saguna.
"Dependenta, pentru o persoana cu un comportament adictiv, nu este decat un nou stil de viata, care insa nu duce la echilibrul persoanei, ci la instrainarea de sine si la tulburari de identitate. Poate ca daca o vom intreba, ne va spune ca este greu de trait. Insa a apela la adictii, pentru a traversa viata, este un mod prin care, inconstient, isi recunosc slabiciunea", a conchis psihoterapeutul.