Discuțiile pe Codul Administrativ s-au axat pe facilitățile și anumite privilegii acordate aleșilor locali, dar în culise se negocia puternic pe amendamentele propuse de UDMR la acest proiect de lege. Politicienii maghiari au profitat de contextul politic și au obținut și mai multe drepturi în ceea ce privește folosirea limbii materne în administrație. Instituția care reprezintă Guvernul în teritoriu, Prefectura, va fi inscripționată bilingv.

Senatoii PSD şi ALDE, sprijiniţi de UDMR, au votat, luni, 18 iunie, în Senat, proiectul noului Cod administrativ. Are 600 de articole, printre care și cele introduse de UDMR, referitoare la folosirea limbii materne.

Potrivit liderului de grup al UDMR din Camera Deputaților, Korodi Attila, s-a renunțat la scăderea pragului de 20% (potrivit legii, acolo unde o minoritate are 20% din numărul locuitorilor, poate folosi limba maternă în administrație), dar prevederile referitoare la folosirea limbii materne s-au extins și la alte instituții: prefecturi, justiție, societăți de servicii utilitare, dar și locuri de agrement.

 

Compromisuri PSD-UDMR

UDMR a înțeles să nu forțeze nota cu scăderea procentului la 10%, așa cum intenționa anul trecut, când a depus un proiect de lege. Parlamentarii PSD, în special cei din zona Transilvaniei, i-au cerut lui Liviu Dragnea să nu accepte așa ceva.

Președintele PSD a cedat presiunilor. „Sunt subiecte foarte sensibile. Dacă vor fi explicate bine, iar populația va înțelege și va fi de acord, nu avem nicio problemă. Dacă nu vor fi susținute, nu avem de ce să le susținem. Am spus că sub nicio formă nu poate fi vorba de 10%. Putem porni discuția de la 15%, dacă vreodată o vom porni. Eu nu agreez să adoptăm aceste amendamente”, declara atunci Dragnea.

 

Formulare-tip unice, în limba maternă

„La inițiativa noastră, folosirea limbii materne se va aplica, printre altele, și la inscripționarea în mai multe limbi a denumirilor străzilor, piețelor și parcurilor, la comunicarea cu prefecturile, vor exista formulare-tip unice în limba maternă, prin care cetățenii minoritari vor putea comunica cu autoritățile locale și cele județene, iar în viitor, multilingvismul va putea fi asigurat și în acele județe sau localități în care procentul minorităților nu atinge pragul de 20%”, a explicat liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila.

 

Se invocă tratatele internaționale

Toate cele 70 de amendamente votate în Senat au fost păstrate în textul actului şi pe parcursul lucrărilor comisiei care preced votul din Camera Deputaţilor, acestea au fost completate de către comisie cu noi amendamente legate de utilizarea limbii materne. „Pentru a evita interpretările greşite şi posibilele dispute, am precizat că nu pot fi retrase prevederile referitoare la folosirea limbii materne care sunt asigurate de legile în vigoare. În acelaşi timp, am reuşit să introducem dispoziţii în textul legii care vor asigura baze mai solide pentru respectarea acestora”, a declarat Attila Cseke, liderul grupului parlamentar UDMR din Senat. La propunerea UDMR, proiectul codului prevede inclusiv respectarea convenţiilor şi tratatelor internaţionale la care România este parte pentru instituţiile publice şi angajaţii acestora.

Liderii PSD și ALDE au refuzat să facă declarații pe acest subiect: Varujan Vosganian, Ioan Marcel Ciolacu, deputatul PSD care se ocupă de Codul Administrativ, precum și parlamentarii de Mureș, Florin Buicu și Horea Soporean.

 

Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare

Un principiu de bază al Cartei este că limbile nu trebuie limitate numai la sfera privată. Utilizarea limbilor trebuie de asemenea încurajată şi în viaţa publică. Bazându-se pe acest principiu, statul şi autorităţile locale au dezvoltat noi domenii de utilizare a limbii în toate sectoarele vieţii publice, cum ar fi educaţia, administraţia, justiţia, mass media şi viaţa economică.