Lagărelede „reeducare” pentru musulmani în China. Acum, Beijingul a decis legalizarea acestor uzine de spălare pe creier.

Provincia Xinjiang, din vestul Chinei, unde trăiesc 14 milioane de musulmani, a introdus în lege noi prevederi care autorizează guvernele locale „să educe și să transforme” persoanele influențate de extremism în „centre de formare profesională”.

Este pentru prima oară când aceste „centre” sunt evocate în legislația anti-extremism, lansată anul trecut, scrie Le Figaro.

Potrivit cercetătorului german Adrian Zenz, până la un milion de musulmani – în special de etnie uigură – au fost trimiși în aceste centre de „reeducare” din 2017 încoace. Beijingul a dezmințit însă informația.

În conformitate cu mărturiile culese de OBG-uri și presă, deținuții sunt supuși unei adevărate spălări a creierului. Scopul este de a-i obliga să renunțe la identitatea lor religioasă, forțându-i să cânte ode la adresa Partidului Comunist și să-și denigreze propria cultură.

Într-un raport al Congresului american privind drepturile omului în China, se arată că autoritățile chineze duc o „represiune fără precedent” împotriva minorității uigure, susceptibilă a fi considerată „crimă împotriva umanității”.

Human Rights Watch acuză detențiile arbitrare, „violările drepturilor omului în Xianjing la o scară nemaivăzută în China de decenii”.

China a respins aceste acuzații luna trecută, dând asigurări că nu aplică „rele tratamente” musulmanilor din Xianjing, ci îi „educă” pentru a evita răspândirea ideilor extremiste.

În paralel, autoritățile chineze au lansat o campanie împotriva alimentelor „halal” în localitatea Urumqi, capitala regiunii. La presiunea Partidului, funcționarii municipali au fost obligați să își ia angajamentul să nu mai mănânce „halal”.

„Cred în marxism-leninism. Ridic stindardul și lupt până la capăt împotriva alimentelor halal, ferm în credința mea, și chiar până la moarte”, sună jurământul.

China se arată foarte îngrijorată față de situația din provincia Xianjing, unde în ultimii ani s-au înregistrat mai multe violențe. Autoritățile, care se tem de eventuale legături între militanții separatiști și grupările de jihadiști internaționale, și-au înăsprit măsurile de control al vieții musulmanilor.

Guvernul a interzis în 2017 portul vălului integral și „bărbile anormale” și interceptează telefoanele mobile la cel mai mic indiciu de radicalizare.