În aniul 1953, Jerry Morris a publicat primul studiu științific ce arăta legătura dintre sedentarism și bolile cardiovasculare și evidenția importanța activității fizice pentru sănătate.
Statisticile guvernului arătau că majoritatea celor afectați de bolile de inimă sunt bărbații de vârstă mijlocie, așa că medicul scoțian și-a concentrat studiul asupra bărbaților cu vârste cuprinse între 35 și 64 de ani, care lucrau în sistemul de transport public din capitala Marii Britanii.
Deși se asemănau din multe puncte de vedere, un grup era format din șoferi, iar celălalt din taxatori. Concluziile arătau că taxatorii celebrelor autobuze cu etaj din capitala Marii Britanii, care-și petrecuseră mare parte din timp urcând și coborând scările, prezentau o șansă mai mică de a suferi un infarct miocardic față de șoferii acelorași autobuze.
Verdictul în favoarea activității fizice a fost dat și de un alt grup studiat, agajații serviciului poștal. Poștasii din Londra, care umblau toată ziua pentru a imparți corespondența aveau șanse scăzute de a suferi un atac de cord față de funcționarii si telefoniștii care lucrau în birouri și la ghișeele din oficiile poștale.
După publicarea primului său studiu legat de importanța activității fizice, medicul a făcut schimbări în propriul stil de viață. El a fost primul om care a făcut jogging și mărturisește că vecinii nu priveau cu ochi buni activitatea sa. ”În fiecare duminică dimineață, dacă vremea îmi permitea, alergat timp de 20 de minute. Oamenii mă credeau un nebun”, mărturisea Jerry Morris într-un interviu pentru The Financial Times.
Jerry Morris fost răsplătit pentru efortul său de a promova sportul cu o medalie de aur la Jocurile Olimpice din 1996.