Ultimul roman al lui Candace Bushnell, autoarea prozei care a stat la baza serialului "Totul despre sex", a apărut recent şi în limba română.
Candace Bushnell abordează cu ironie materialismul vieţii urbane, aglomeraţia şi viteza metropolei, unde faima şi bogăţia domnesc pretutindeni, dar nu sunt niciodată uşor de atins.
Scriitoarea are curajul de-a aduce toate aceste aspecte în prim-plan cu o măiestrie demnă de romanele lui Jane Austen“, titra publicaţia britanică "The Guardian" despre "Clubul de pe 5th Avenue".
De altfel, şi în prezentarea românească a cărţii (publicată la Polirom, în colecţia "Chic" şi în traducerea Alinei Popescu) se arată: "Candace Bushnell surprinde cu o fidelitate uimitoare viaţa tumultuoasă a societăţii elitiste din 5th Avenue nr. 1, printre ai cărei membri se numără personaje sofisticate şi pitoreşti: figuri mondene, actriţe, scenarişti, scriitori, finanţişti, avocaţi sau colecţionari de artă. Simbol prin excelenţă al opulenţei, influenţei sociale şi bunului-gust, imobilul olimpian din 5th Avenue nr.1 exercită asupra tuturor o fascinaţie diabolică şi niciun preţ - fie că este vorba de intrigi, căsătorii din interes, trafic de antichităţi furate, răzbunări perfide sau chiar crime - nu pare prea mare pentru a te număra printre locatarii lui privilegiaţi."
Într-un interviu acordat cu puţin înaintea publicării romanului (2008), Candace Bushnell mărturisea că această proză este "o poză la minut a New Yorkului de dinaintea crizei (...). Presupun că următoarea mea carte ar trebui să înceapă cu un bancher care îşi pierde slujba şi cu reduceri de personal". N-a fost să fie aşa. De fapt, a revenit la personajul ei iconic, Carrie Bradshaw, căreia i-a cronicat adolescenţa în primul volum din "The Carrie Diaries".
În schimb, nu s-a plictisit de New York, îl consideră o sursă excelentă de materie primă pentru literatură. "E mereu interesant şi plin de personaje. (...) Îţi sare în ochi faptul că acolo sunt oameni extrem de bogaţi şi alţii care nu au după ce bea apă. (...) Nu scuz asta, dar cred că e interesant. Nu fac decât să înregistrez această situaţie. Parte din satira din carte ("Clubul de pe 5th Avenue" - n.r.) are de-a face cu materialismul şi pericolele lui, şi cu vidul pe care îl presupune", explica prozatoarea.
FRAGMENT DIN "CLUBUL DE PE 5TH AVENUE"
Celebrităţi contra Aspiranţi
"Sâmbătă noaptea mersese prin cluburi cu cele două fete pe care le cunoscuse la departamentul de resurse umane. Cu toate că le considera «mediocre», erau singurele fete pe care le ştia în New York. Colindarea cluburilor din Meatpacking District fusese o experienţă palpitantă, dar şi deprimantă. La început au fost refuzate în două cluburi, dar au găsit un al treilea, unde puteau sta la coadă ca să intre.
Au aşteptat patruzeci şi cinci de minute în spatele unui cordon de poliţie, pe când cei care coborau din Lincolnuri şi SUV-uri erau lăsaţi imediat să intre - ah, ce ciudă o cuprindea că nu făcea parte dintre membrii clubului -, dar, cât au aşteptat, au văzut şase celebrităţi adevărate intrând. Coada se pornea imediat să zornăie, precum cea a unui şarpe cu clopoţei, şi dintr-odată toţi scoteau telefoanele mobile şi se străduiau să prindă vedeta în poză.
Înăuntru, separarea Celebrităţilor de Aspiranţi era şi mai evidentă. Celebrităţile aveau sticle de votcă şi de şampanie pe mesele delimitate prin cordoane şi păzite de indivizi uriaşi, în vreme ce Anonimii erau siliţi să se înghesuie în faţa barului ca dinaintea unei scene de concert. Apoi trebuia să mai aştepţi o jumătate de oră ca să-ţi iei ceva de băut şi strângeai protector paharul, de parcă ar fi fost un bebeluş, fiindcă nu ştiai niciodată dacă vei mai apuca vreunul".