Candidatul dreptei radicale este marele favorit al primului tur al alegerilor prezidențiale din Brazilia, în ciuda unor derapaje de limbaj.

I s-a spus un „Trump tropical”. Este cert: în afară de câștigarea alegerilor prezidențiale (primul tur, pe 7 octombrie, al doilea, pe 28 octombrie), nimic nu îl bucură mai mult pe Jair Bolsonaro, de 63 de ani, candidat al Partidului Social-Liberal (PSL, de dreapta), decât să fie comparat cu președintele Statelor Unite, Donald Trump.

Căpitan de armată în rezervă, acest deputat al dreptei dure, lăudător fără complexe al dictaturii militare (1964 – 1985) este, cu 24% din intențiile de vot în sondaje, după invalidarea candidaturii fostului președinte Luiz Inacio Lula da Silva (39% intenții de vot), importantă figură a Stângii, închis pentru corupție și spălare de bani.

De când Bolsonaro se află în campanie, el împrumută în mod evident modelul președintelui Statelor Unite. Unul dintre fiii săi, aflat în campanie pentru Camera Deputaților, s-a întâlnit în vara aceasta la New York cu fostul strateg electoral al lui Trump, Steve Bannon.

Bolsonaro este la fel de hiperactiv ca modelul său pe Twitter; pagina sa de Facebook are aproape 6 milioane de abonați. Dar asemănările merg și mai departe. Bolsonaro vrea să faciliteze portul de armă și a declarat recent că ar închide ambasada Palestinei din Brazilia.

Programul săun nu promite o „Brazilie Great Again” ci o schimbare radicală pentru viitor, chiar dacă ar trebui să instituie un regim de mână forte.

În ciuda reputației sale sulfuroase, Jair Bolsonaro reușește să fie convingător într-o Brazilie mai mult ca oricând victimă a violenței extreme (este una dintre primele zece țări cele mai violente din lume, cu un record de 30,3 omucideri la 100.000 de locuitori) și zgâlțâită de afaceri de corupție, de la declanșarea, în 2014, a anchetei „Lava Jato” („Spălare expres”), care a dezvăluit cea mai mare afacere de mită , afectând toate partidele braziliene și în primul rând pe cele care dețineau puterea (Partidul Laburiștilor și Mișcarea Democratică Braziliană).

Bolsonaro se prezintă ca un creștin cu mâinile curate. Își bazează campania pe o carieră niciodată pătată de dosare de corupție și pe promisiunea revenirii la ordine.

Aceste idei sunt mai ales pe placul tinerilor, generația care nu a cunoscut deloc sau doar puțin dictatura. În rândul tinerilor, Bolsonaro este cotat cu 29%.

Programul său economic oscilează între conservatorismul suveranist și ultraliberalism. Promite privatizarea, reducerea cheltuielilor statului, reforma pieței muncii, dar evită o detaliere a acestor măsuri.

Totuși, investitorii au primit cu ochi buni plasarea sa pe primul loc în sondaje, care a dus la o importantă creștere a bursei.

Derapajele sale de limbaj sunt mai grave decât la Trump. El deplânge că junta militară nu a făcut mai multe victime, dorește înființarea unei poliții militare, care să poată deschide focul în orice împrejurări. Va trebui să compară în scurt timp în fața instanței pentru incitare la ură. Apelurile sale la torturarea traficanților de droguri și derapajele sale misogine, homofobe și rasiste sunt nenumărate.

Bolsonaro propovăduiește reîntoarcerea țării la valorile tradiționale, la biserică și cu o linie naționalisto-militară care are priză.

Favorit în primul tur, el ar fi bătut în finală de toți ceilalți candidați, cu excepția laburistului Fernando Haddad. Însă deputatul înjunghiat pe 6 septembrie, la un miting politic din statul Minas Gerais, a făcut ca toată campania să basculeze de la o atmosferă de carnaval spre una de teroare. O atmosferă care ar putea îndrepta mai mult speranțele spre Bolsonaro.