Scrisori incendiare, care scot la lumină amănunte despre relaţia unei poete cu celebra scriitoare, au fost vândute la Londra pentru 25.000 de lire.

Corespondenţa inedită a poetesei şi romancierei Vita Sackville- West, celebră pentru povestea îndelungată de dragoste lesbiană cu marea scriitoare Virginia Woolf, a ieşit de curând la lumină.

Paginile scrisorilor, nepublicate până în prezent, conţin savuroase portrete „din condei“ - amuzante, pline de dezvă luiri senzaţionale şi spuse „pe şleau“, neruşinat - ale figurilor principale din aşa-numitul Grup Bloomsbury, ce cuprinde „starurile“ literare britanice esen- ţiale ale anilor ’20 şi ’30 (Virginia Woolf şi sora sa, Vanessa Bell, J.M. Keynes, E.M. Forster, Lytton Strachey, Leonard Woolf, soţul Virginiei Woolf ş.a.).

Scrisorile, adresate unei tinere scriitoare aspirante, romanciera Margaret Howard, au fost vândute la licitaţie de celebra casă Sotheby’s, în cursul zilei de joi, la Londra, şi au fost achiziţionate cu suma de 25.000 de lire sterline.

Sentimente faţă de o „vagaboandă“

Textele inedite dezvăluie profunzimea sentimentelor Vitei Sackville-West pentru Virginia Woolf, cu care a avut o relaţie lesbiană de lungă durată, şi felul amuzant în care aristocrata îi privea pe restul grupului de prieteni intelectuali ai acesteia.

Vita Sackville-West, care a fost modelul pentru eroina androgin, călătoare prin mai multe epoci istorice, Orlando, din capodopera omonimă a scriitoarei, a început să-i scrie tinerei Howard, pe care o numea „draga mea scriitoare vagaboandă“, în 1941, anul sinuciderii Virginiei Woolf. Scrisorile arată clar că era profund mişcată de aprecierea pe care tânăra sa corespondentă o purta pentru marele talent al iubitei sale moarte. „Mă faci să mă doară inima pentru Virginia câteodată, atunci când îi recunoşti necondiţionat geniul, înfrigurarea cu care o descoperi“, scrie Sackville-West; „este un moment de cotitură în viaţa cuiva, atunci când o citeş te pentru prima oară“. Pe parcursul celor 150 de scrisori intime scrise lui Howard, timp de peste 20 de ani, autoarea temperează sugestia că Virginia Woolf era o femeie savantă şi insensibilă. Poveştile despre cercul Bloomsbury o fascinau pe destinatară, dar Sackville-West avea un ochi critic asupra membrilor săi. Ea scrie despre Aldous Huxley, celebrul autor al cărţii „Brave New World“: „Este al dracu’ de inteligent, dar detest atitudinea sa în ce priveşte sexul“.

 Un personaj extrem de fascinant, Victoria Mary Sackville-West, The Honorable Lady Nicolson, a trăit între 1892 şi 1962 şi a devenit faimoasă pentru viaţa sa exuberantă de aristocrată, pentru mariajul său rezistent, cu diplomatul de carieră Harold Nicolson, dar şi pentru poveştile de dragoste pasionate cu numeroase femei, printre care şi romanciera Virginia Woolf.

Se îmbrăca în haine bărbăteşti

Vita Sackville-West este foarte cunoscută şi pentru superbele grădini pe care le-a creat la reşedinţa sa, Castelul Sissinghurst din Kent, cu ajutorul soţului său (sunt cele mai vizitate din Anglia). Sackville-West, care se îmbrăca frecvent în haine bărbăteşti, era cunoscută şi pentru fugile secrete în Franţa împreună cu iubita sa din adolescenţă, Violet Trefusis (acolo, Vita se îmbrăca în haine de bărbat atunci când ieşeau din casă; relaţia lor s-a sfârşit prost).

Ca urmare a legăturii dintre ele, Virginia Woolf a scris în 1928 unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale, „Orlando“, care îi este dedicat Vitei Sackville-West.

Cartea a fost descrisă mai târziu de Nigel Nicolson, fiul Vitei, ca fiind „cea mai lungă şi cea mai fermecătoare scrisoare de dragoste din întreaga literatură“.„Este o colecţie remarcabilă pentru bogăţia de detalii pe care le oferă despre prieteniile Vitei“, spune specialistul în manuscrise al casei Sotheby’s, Tessa Milne.

PREMIATĂ CU OSCAR

Nicole Kidman, în „Orele“

În prezent, Virginia Woolf este cel mai bine cunoscută de mase largi de oameni prin interpretarea formidabilă pe care i-a dat-o Nicole Kidman (foto) în filmul american „Orele“. Pentru interpretarea Virginiei Woolf în acest film, actriţa australiană a primit, în 2003, un Premiu Oscar pentru Cel mai bun rol principal feminin. Filmul, regizat de britanicul Stephen Daldry („Billy Elliot“), ecranizează un bestseller scris de Michael Cunningham şi povesteşte felul în care romanul „Doamna Dalloway“ influenţează trei femei din generaţii diferite, care se confruntă cu ideea sinuciderii.

ÎNTRE CRIZE

„Virginia nu era o intelectuală rece“

Virginia Woolf (1882-1941), celebră romancieră şi eseistă engleză, este considerată unul dintre creatorii romanului modern european. În prezent, cărţile sale sunt editate în româneşte la Editura RAO, care a publicat până acum următoarele titluri: „Orlando“, „Anii“, „Valurile“, „Spre far“, „Jurnalul unei scriitoare“, „Doamna Dalloway“, „Camera lui Jacob“, „Între acte“, „Eseuri alese - Portrete în oglindă“, „Eseuri alese - Arta lecturii“. „Virginia nu era o intelectuală rece cu orice preţ“, scrie Vita Sackville-West. „Avea cea mai caldă şi mai adâncă, şi mai umană afecţiune pentru cei pe care-i iubea. Aceştia erau puţini, probabil, şi ea aplica standarde alarmant de ridicate, dar dragostea şi umanitatea ei erau reale, odată ce erau dăruite“.