It’s the natural gas, stupid

Sursa: Arhiva EVZ

„IT’S THE ECONOMY, STUPID” este o expresie inventată de James Carville, strateg în campania de succes a lui Bill Clinton din 1992, împotriva fostului președinte George H. W. Bush. Expresia a devenit un clișeu în cultura politică americană și nu numai, fiind folosită atunci când interlocutorul căruia i se adresează nu vede clar realitatea în care trăiește. Sau mai precis nu vede pădurea din pricina copacilor.

În timp ce SUA și aliații se concentrează pentru închegarea unui front comun, în încercarea de a preveni o invazie rusească în Ucraina, îngrijorările legate de dependența energetică a Europei față de Rusia amenință să complice rezultatul.

Aproximativ 40% din gazul natural de pe continent este furnizat de Rusia, acest fapt provocând temeri cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla dacă Moscova ar întrerupe o parte sau întreaga aprovizionare.Oficialii americani au avertizat de nenumărate ori că Rusia are destulă forță militară desfășurată de-a lungul granițelor Ucrainei pentru a începe o invazie la scară largă.

Dar, chiar dacă liderii europeni și mondiali străbat globul pământesc, prin toate punctele cardinale, pentru întâlniri diplomatice sau pentru a hotărî transferuri de trupe în Europa de Est, problema energetică europeană este în centrul atenției.Pe scurt, multe țări din Europa depind de Rusia pentru importurile de gaze naturale și, într-o măsură mai mică, de petrol.

Pe primul loc este Germania, cea mai mare economie a Europei, un aliat cheie al Statelor Unite și un participant important, din punct de vedere istoric, la negocierile privind Ucraina. Nici o țară nu cumpără mai mult gaz natural din Rusia decât Germania, care depinde de combustibil și la consumul casnic dar și la cel industrial.Acum o săptămână, cancelarul german Olaf Scholz, în vizita de la Washington, a ridicat problema finalizării proiectului Nord Stream 2, finalizare care ar permite Germaniei o mai bună situație energetică.

Deși nu este încă funcțională, conducta a fost mult timp în centrul unor dezbateri între SUA și aliații săi - Germania sprijinind finalizarea construcției, în timp ce SUA au avut multe observații din cauza temerilor că acest proiect ar putea crește dependența Europei de energia rusească. Administrația Biden a repetat de nenumărate ori că Statele Unite vor împiedica finalizarea Nord Stream 2 dacă Rusia invadează Ucraina. Germania a ezitat să declare același lucru, chiar dacă insistă că are aceleași opinii cu SUA pe cazul Ucrainei.

Peste 38% din gazele naturale folosite de membrii Uniunii Europene, în 2020, au fost importate din Rusia, potrivit Eurostat. În toată Europa, totuși, dependența de gazul rusesc variază foarte mult în funcție de țară. Unii nu cumpără aproape deloc gaz rusesc, cum ar fi Marea Britanie, sau folosesc cantități mici de gaz natural, cum ar fi Suedia.Dar alții – în special în Europa Centrală și de Est, statele care au făcut parte din blocul sovietic – depind aproape 100% de Rusia pentru nevoile interne de gaze naturale.

„Faptul că multe state sunt dependente de gazul rusesc i-a dat lui Vladimir Putin o putere coercitivă extraordinară asupra economiilor europene”, declara generalul în rezervă H.R. McMaster, fost consilier pentru securitate națională a SUA.În timpul crizei energetice care a lovit continentul european din toamna anului trecut Rusia a redus exporturile către Europa, contribuind la o cerere de gaze și mai ridicată și o creștere substanțială a prețurilor la energie.

„În mod tipic rusesc, au făcut-o într-un fel în care nu pot fi acuzați că au încălcat vreuna dintre relațiile lor comerciale, dar au reușit să amintească Germaniei, în special, și restului Europei, că sunt dependenți de gazul rusesc”, spunea David Goldwyn, președintele companiei de consultanță energetică Goldwyn Global Strategies. Putin a negat tot timpul acuzațiile că ar folosi gazul ca instrument politic, dar a ținut mereu să declare că, dacă autoritățile germane de reglementare ar aproba conducta Nord Stream 2, Rusia „ar începe să pompeze gaz de a doua zi”.

O întrerupere bruscă și completă a gazului rusesc în Europa este puțin probabilă – dar dacă s-ar întâmpla, analiștii economici avertizează că ar fi un dezastru. Cu aprovizionarea drastic afectată, prețurile deja ridicate ale energiei din Europa ar putea crește vertiginos.Sigur, există și alte opțiuni. Cum afirma comisarul european pentru energie, Kadri Simson: „Dacă vom obține volume suplimentare de gaz natural din Norvegia și din Azerbaidjan, sau gaz natural lichefiat din Qatar și Statele Unite, atunci putem construi un scenariu prin care să gestionăm situația în cazul unor întreruperi a fluxurilor de gaze din Rusia”.

O soluție pe termen scurt este importul masiv de gaz natural lichefiat (GNL) din țări precum Qatar și SUA. SUA și-au crescut mult exporturile de GNL în Europa, în ultimii ani. Dar, experții spun că aprovizionarea cu GNL nu ar putea acoperi toate nevoile în cazul unei întreruperi complete de gaze naturale din Rusia.Într-un fel, acum ar putea fi momentul oportun pentru Putin să taie exporturile de gaze.

Rusia are, în prezent, rezerve valutare de peste 630 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că și-ar putea permite o înghețare pe termen scurt a veniturilor. Între timp, și datorită acestei tactici, prețurile gazelor și petrolului și așa ridicate vor crește semnificativ afectând serios bugetele țărilor europene care și așa se străduiesc să acopere deficitul venit din doi ani de pandemie.Totuși, așa cum Europa depinde de Rusia pentru gaze, și Rusia depinde de Europa pentru venituri.

Odată cu creșterea prețurilor la gaze, vânzările de gaze naturale ale Rusiei au crescut la peste 60 de miliarde de dolari în 2021. Cea mai mare companie de gaze, Gazprom, este deținută majoritar de statul rus, iar veniturile din vânzări reprezintă o parte majoră a bugetului federal al Rusiei."Rusia are nevoie de venituri din petrol și gaze cel puțin la fel de mult cât are nevoie Europa de aprovizionarea cu energie. Două treimi din veniturile din export ale Rusiei provin din petrol și gaze.

Adică aproximativ jumătate din veniturile bugetare ale Rusiei. Aceasta nu este un șah mat pentru Putin. Aceasta este o co-dependență”, declara Daleep Singh, consilier adjunct de securitate națională pentru politici economice internaționale la Casa Albă.SUA și aliații săi încearcă să găsească capătul acestei crize care să nu implice violențe în Ucraina. O strategie pe care o explorează Washingtonul este să impună mai multe sancțiuni Rusiei – suficient de severe pentru a-l convinge pe Putin să retragă trupele și echipamentul militar pe care le-a adunat la granițele Ucrainei.

Însă problematica energetică a Europei face această opțiune mult mai dificilă. Kremlinul ar putea alege, instantaneu, să riposteze prin întreruperea totală a aprovizionării cu gaz natural a Europei.Drept urmare, diversificarea aprovizionării Europei cu materie primă pentru producerea de energie a fost o parte importantă a răspunsului Washingtonului, alături de mișcările militare și eforturile diplomatice.

„Am lucrat foarte strâns cu Germania și Europa pentru a crește capacitatea de aprovizionare din alte părți ale lumii - din Europa, din Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Asia - și credem că suntem pregătiți să compensăm orice deficiențe”, spunea Singh. Să fie oare așa ? Dacă ne uităm pe cifre, nu prea ajungem la aceeași concluzie. Rusia exportă în Europa aproximativ 600 milioane de metri cubi pe zi de gaze naturale, dintre care aproximativ 72% sunt destinate celor mai mari economii europene pe când întreaga piață mondială de GNL este de aproximativ 1,5 miliarde metri cubi pe an.

În plus, chiar dacă SUA a devenit cel mai mare exportator mondial de gaz natural lichefiat există voci la Washington care spun că aceste exporturi ar putea duce la o creștere a costurilor pentru cetățenii americani. De curând, mai mulți congresmeni atât republicani cât și democrați au cerut secretarului de stat pe energie „să facă o analiză a exporturilor de GNL și a impactului acestora asupra prețurilor interne și asupra interesului public și să elaboreze un plan pentru a se asigura că gazul natural rămâne accesibil pentru gospodăriile americane”. Cum observa și George Friedman, rușii se pare că au fost absolut sinceri când au spus că nu intenționează să atace Ucraina.Înainte, au un pește mult mai mare de prăjit.