Pe vremea bunicilor sau străbunicilor noştri exista un desert faimos, franţuzesc la origini, de care se bucurau cu toții.
E vorba despre “Laptele de pasăre”, deliciul a zeci de generaţii, care acum le stârneşte adulţilor nostalgia. Aducându-le aminte de momentele de răsfăţ din copilărie. Iar cei mai tineri, care îl încearcă acum pentru prima dată, rămân impresionați de această rețetă simplă, extrem de gustoasă și de aromată.
Potrivit lui Strabon, poetii antici slaveau fertilitatea Insulei Samos, situata in partea estică a Marii Egee, deoarece acolo s-ar afla Edenul şi...laptele de pasare! Desertul se numeşte în Franţa œufs à la neige sau île flottante. Italienii îi zic uova di neve, englezii floating island, spaniolii isla flotante, iar nemţii Schnee-Eier.
De bucurie
Acest desert figurează în menu-urile unui număr destul de semnificativ de restaurante de la noi şi din Europa în general. “Laptele de pasăre a rămas unul dintre deserturile preferate ale românilor. Nu de puține ori când au văzut că avem în meniu acest desert, au exclamat de bucurie și l-au comandat imediat, iar când l-am adus la masă, toți spuneau că este la fel de bun ca în copilărie și că nu se mai așteptau să-l găsească pe undeva”, spune, spre exemplu, Marian Năstase, managerul restaurantului Potcoava.
Iată reţeta
Se pune laptele la fiert, în care se adaugă semințele de la o păstaie de vanilie. Se bat albușurile cu puțin zahăr, până când spuma devine foarte densă, ca o bezea. Când laptele începe să fiarbă, se adaugă cu o lingură bulgări de albuș bătut, iar aceștia se lasă la fiert aproximativ 2 minute, pe fiecare parte. După ce s-au întărit, se scot cu o spumieră și se lasă deoparte. Separat se bat gălbenușurile cu 100g de zahăr, adăugându-se și 3-4 linguri lapte. Se adaugă treptat apoi tot laptele, iar după ce totul e amestecat cu grijă, se pune din nou la foc mic, până se îngroasă puțin. Când această cremă este răcită, se adaugă într-un vas mai mare, împreună cu bulgării.