La 28 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, România se desparte greu de metehnele trecutului comunist. Istoricul Mihai Burcea susține că arhivele cadrelor care au lucrat în structurile de forţă ale statului comunism stau însă sub lacăt. Acesta a declarat pentru Jurnalistii.ro că dosarele de cadre ale foştilor ofiţeri generali de Miliţie din perioada comunistă sunt încă clasificate şi inaccesibile cercetătorilor, pentru că mulţi dintre aceştia au avut funcţii înalte la vârful Poliţiei Române după 1990.
În timp ce arhiva Departamentului Securităţii Statului se află de ani buni în custodia CNSAS, documentele emanate de structurile fostului Inspectorat General al Miliţiei (IGM) sunt secretizate şi nu se află la dispoziţia cercetătorilor.
„În timp ce arhiva fostului Departament al Securității Statului se află de ani de zile în custodia CNSAS, marea majoritate a documentelor emanate dinspre structurile fostului Inspectorat General al Miliției nu se află la dispoziția publicului larg.
Cât de important este să cunoaștem parcursurile profesionale și politice ale fostelor cadre de Miliție ?
Mă refer în special la dosarele personale profesionale ale foștilor ofițeri și generali de Miliție din anii ‘70-’80, care sunt clasificate de către conducerea MAI. Unul dintre motivele pentru care această categorie de documente este inaccesibilă cercetătorilor ar fi că după Revoluția din decembrie 1989, mulți dintre foștii ofițeri de Miliție au făcut cariere fulminante în noua Poliție Română („Tata” Nițu, Costică Voicu, Dumitru Sorescu, Corneliu Diamandescu etc.).
Ce relevanță mai au aceste dosare de cadre în zilele noastre ? Cât de important este să cunoaștem parcursurile profesionale și politice ale fostelor cadre de Miliție ?”, a declarat Mihai Burcea.
Potrivit acestuia, din a doua jumătate a anilor ‘70 Securitatea a folosit Miliţia pe scară largă în anchetarea disidenţilor ostili regimului, aşa cum s-a întâmplat şi-n cazul asasinării disidentului Gheorghe Ursu.
Gheorghe Ursu a fost torturat în secţia „Catanga” din cadrul Miliţiei
„Să luăm de pildă cazul asasinării disidentului Gheorghe Ursu. Se știe că începând cu a doua jumătate a anilor ’70, Securitatea a folosit pe scară largă organele de Miliție pentru treburile murdare. Nemaivrând să fie acuzat de Occident că utilizează Securitatea împotriva disidenților și opozanților politici, Ceaușescu a dispus implicarea Miliției în cazurile care intrau sub incidența infracțiunilor contra securității statului. Astfel, unele persoane aflate în vizorul Securității pentru vociferări împotriva regimului sau pentru comiterea unor acte ostile dictaturii, li se înscenau anchete sau procese pentru infracțiuni de drept comun, după ce agenții Miliției plantau sau descopereau probe „indubitabile” de deținere ilegală de aur sau valută”, a adăugat Mihai Burcea, potrivit Jurnaliștii.ro.
El a mai spus că disidentul Gheorghe Ursu a fost torturat în secţia „Catanga” din cadrul Miliţiei, sub strictă supraveghere a Securităţii.
Întreg articolul poate fi citit pe site-ul Jurnaliștii.ro!