Istoria iubirii de Nicole Krauss - o mare poveste de dragoste care traversează spaţiul şi timpul, din Polonia anilor '40 până în New York-ul zilelor noastre
Istoria iubirii a fost ecranizată cu titlul Povestea iubirii de regizorul român Radu Mihăileanu. O nouă ediţie a romanului, având afişul filmul pe copertă, apărută simultan cu premiera filmului din cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) 2017, este disponibilă în librăriile din toată ţara.
Publicat în Statele Unite în 2005, romanul Istoria iubirii i-a adus lui Nicole Krauss consacrarea internaţională, scriitori importanți precum laureatul Premiului Nobel pentru Literatură, J.M. Coetzee sau Susan Sontag remarcând naşterea unei voci de anvergură a literaturii contemporane sub condeiul tinerei scriitoare americane. Romanul Istoria iubirii a fost desemnat Cartea anului de Amazon.com şi s-a numărat printre cărţile finaliste la Orange Prize, Prix Femina Étranger şi Prix Médicis Étranger, fiind recompensată cu William Saroyan Prize for International Literature şi Prix du Meilleur Livre Étranger. Romanul a fost tradus în peste 30 de ţări, printre primele ediţii străine numărându-se şi cea în limba română, publicată în colecţia Raftul Denisei la Editura Humanitas Fiction, în versiunea regretatei Antoaneta Ralian.
„Prin Istoria iubirii, Nicole Krauss a intrat cu drepturi depline în lumea literelor americane.“ Susan Sontag
„Un roman minunat, plin de tandreţe şi originalitate.“ J.M. Coetzee
Alma Singer are 14 ani, trăieşte în New York şi încearcă să găsească răspunsuri la o mie de întrebări despre lume şi viaţă. Crezând că le va afla într-un roman misterios pe care mama ei îl traduce cu frenezie, adolescenta porneşte în căutarea eroinei cărţii de al cărei destin se simte inexplicabil legată. „Când m-am născut, mama mi-a dat numele după o fată dintr-o carte pe care i-o dăruise tatăl meu, o carte care se chema Istoria iubirii.“ În acelaşi New York îşi duce zilele Leo Gursky, un bătrân singur şi atât de invizibil în anonimatul său, încât începe să se îndoiască de propria-i existenţă. Bărbatul trăieşte chinuit de amintirea iubirii pierdute care, cu 60 de ani în urmă, în Polonia, i-a inspirat cartea vieţii lui, Istoria iubirii. Şi, deşi Leo nu ştie încă, romanul pe care-l credea distrus a supravieţuit miraculos, şi-a dobândit notorietatea sub numele altuia, a traversat oceanul, a străbătut timpul şi a ajuns în cele din urmă în mâinile Almei, fata numită astfel după eroina din carte.
„O carte tristă şi frumoasă, în care destinele omeneşti se întrepătrund labirintic, iar poveştile intră una într-alta asemenea păpuşilor ruseşti.“ The Times
La 10 ani de la apariţia romanului Istoria iubirii a fost adaptat pentru marile ecrane cu titlul Povestea iubirii în regia lui Radu Mihăileanu cu Sir Derek Jacobi, Gemma Arterton şi Sophie Nelisse în rolurile principale.
„Am citit cartea [Istoria iubirii] prin 2006, cred, şi m-au lovit forţa dramatică, povestea şi mai ales puterea dragostei. Era deja o perioada de criză a omenirii – vedeţi toate crizele care sunt în lume, mai ales crizele politice – o lipsă de dragoste, de generozitate, de privire plină de dragoste asupra celorlalţi. Mi-am spus că trebuie să fac un film, să le spun oamenilor că mai există speranţă, mai există acest tip de dragoste extremă, romantică, împotriva tuturor crizelor, tragediilor şi conflictelor. Acesta a fost primul gând. Apoi, am regăsit în cartea lui Nicole Krauss acest dialog care se regăseşte şi în filmele mele, între istoria omenirii şi povestea intimă a personajelor, între tragedie şi comedie.“ ( Radu Mihăileanu, Când suntem îndrăgostiţi totul devine posibil interviu realizat de Adina Rosetti pentru unica.ro).
Din 9 iunie 2017, Povestea iubirii este distribuit în România de Transilvania Film în peste 50 de cinematografe din 25 de orașe din țară. Programul în cinema poate fi accesat aici: http://bit.ly/Program_Cinema_Povestea_Iubirii
Povestea iubirii este primul lungmetraj în limba engleză şi cel de-al nouălea film al regizorului şi scenaristului Radu Mihăileanu, născut în 1958 la Bucureşti şi stabilit în Franţa. A regizat filme multipremiate precum Cele patru anotimpuri/Les quatre saisons (1980) Trahir (1993), Bonjour Antoine (1997), Trenul vieţii/Train de vie (1998), Les Pygmess de Carlo (2002) Trăieşte!/ Va, vis et deviens! (2005), Concertul/ Le concert (2009), Izvorul femeilor/ La source des femmes (2011).