Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție ce condamnă extinderea coloniilor israeliene în Cisiordania și Ierusalimul de Est, ceea ce a nemulțumit profund Israelul

SUA s-au abținut de la vot, ceea ce a permis adoptarea acelui text, dar nu a apelat la veto, așa cum face de obicei când este vorba despre rezoluții critice la adresa Israelului. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, l-a convocat, însă, a doua zi, pe ambasadorul american și a lansat un atac dur la adresa administrației Obama.

Efectele rezoluției ONU

Rezoluția nu are efecte imediate, practice, asupra Israelului, a conflictului israelianopalestinian sau a procesului de pace. Și asta pentru că nu este obligatorie, ci doar trasează linii directoare și recomandări. Sunt necesare acțiuni ulterioare la ONU pentru a fi puse în practică prevederile.

Israelul este îngrijorat că urmează o rezoluție care să condiționeze negocierile pe subiecte sensibile conflictului: granițele, statutul Ierusalimului de capitală contestată, refugiații palestinieni și timp limită pentru negocieri.

Conferința internațională de pace de la Paris, din 15 ianuarie, ar putea fi forumul de discuție pentru o astfel de rezoluție. Ar oferi comunității internaționale timpul necesar pentru a propune un nou text în Consiliul de Securitate, înainte de încheierea mandatului actualului președinte american, Barack Obama. Israelul a anunțat că nu participă la conferință, dar palestinienii vor fi acolo.

Rezoluția lasă spațiu limitat pentru negocieri privind legalitatea construcțiilor, susținând că acestea nu au validitate legală și „reprezintă o încălcare flagrantă a legislației internaționale”.

Ce poate schimba Trump

Noua administrație de la Washington va putea anula, teoretic, rezoluția incriminată, introducând una nouă, care să o revoce integral pe aceasta. Ar fi nevoie de cel puțin nouă state care să voteze în favoarea adoptării acelui text și nimeni nu-și exprimă dreptul de veto.

Realistic vorbind este, însă, puțin probabil să se întâmple așa ceva, pentru că există consens internațional că acele colonii sunt ilegale și constituie un obstacol în calea păcii.

SUA și Israelul pot lua măsuri diplomatice contra ONU, de pildă reducând bugetul acordat Națiunilor Unite. Banii americanilor reprezintă 22% din bugetul organizației.

În 2011, când SUA au decis tot din cauza Israelului, să nu mai ofere fonduri UNESCO, dar apoi organizația a suspendat dreptul SUA de a vota în UNESCO. La acea vreme SUA contribuia cu 80 de milioane de dolari pe an la bugetul UNESCO.

În 25 decembrie, Israelul a convocat 12 ambasadori, ai statelor care au votat în favoarea rezoluției, pentru a-și exprima dezamăgirea în legătură cu votul. Netanyahu a limitat relațiile de lucru și vizitele la nivel înalt cu acele țări. Este un gest diplomatic, simbolic, de frustrare față de votul ONU, dar nu afectează relațiile comerciale sau de cooperare pentru securitate.

Israelul nu se va conforma rezoluției ONU privind colonizarea

Israelul nu se va conforma rezoluției care cere oprirea colonizării, adoptată vineri, de Consiliul de Securitate al ONU, a anunţat biroul premierului Benjamin Netanyahu. „Israelul respinge această rezoluție antiisraeliană rușinoasă a Națiunilor Unite şi nu i se va conforma”, preciza un comunicat al biroului premierului israelian, citat de Agerpres.

FOTO; Construcții israeliene în zona disputată Ramat Shlomo, la nord de Ierusalim FOTO: AGERPRES 

„În condiţiile în care Consiliul de Securitate al ONU nu face nimic pentru a opri masacrul a jumătate de milion de persoane în Siria, el se aliază împotriva singurei democrații adevărate din Orientul Mijlociu, Israelul, și numește zidul de vest (Zidul Plângerii) „teritoriu ocupat”, mai preciza sursa citată.

Rezoluţia cere Israelului „să oprească imediat și complet orice activitate de colonizare în teritoriul palestinian ocupat, inclusiv în Ierusalimul de Est”, unde se află Zidul Plângerii, locul cel mai important al iudaismului.

Este prima rezoluție, după mai bine de 35 de ani, care se referă la coloniile israeliene din Cisiordania și Ierusalimul de Est.

Țările care au votat „pentru” sunt: Marea Britanie, Franța, Rusia, China, Japonia, Ucraina, Angola, Egipt, Uruguay, Spania, Senegal și Noua Zeelandă.