Loviturile aeriene asupra ţintelor iraniene din Siria şi spargerea arhivei nucleare au dus conflictul dintre Tel Aviv şi Teheran în pragul exploziei.

Israelul este pregătit pentru răzbunarea Teheranului – a activat nivelul maxim de alertă de război – de trei săptămâni încoace, după ce a deschis două noi fronturi de război împotriva Republicii Islamice.

Primul, în Siria, prin atacurile cu avioane de luptă şi cu rachete asupra infrastructurii Iranului din Siria (10 februarie, 9 şi 29 aprilie).

Al doilea, o lovitură a serviciilor secrete în inima Teheranului, unde agenţii israelieni au răscolit ascunzătoarea secretă a Arhivei Atomice a Iranului şi au plecat cu conţinutul ei, provocând daune imense pentru securitatea Iranului.

Următorul nivel al conflictului israeliano-iranian ar putea de aceea ajunge pentru prima oară în afara arenei siriano-libaneze, pe pământul iranian, deschizând astfel uşa spre posibilitatea unor represalii pentru atacurile Israelului chiar de pe teritoriul Iranului, arată o analiză a Debka.

Sursele acestei agenţii de presă israeliene, apropiate serviciilor secrete, au apreciat că Iranul are mai multe opţiuni, de la un atac direct cu rachete balistice asupra Israelului, la o lovitură asupra unei ţinte israeliene din zona Mării Roşii.

Este posibil ca Teheran şi Hezbollah să se fi abţinut de la represalii până după câteva date cheie – alegerile din Liban, pe 6 mai, alegerile din Irak, pe 12 mai şi decizia din aceeaşi zi a preşedintelui american Donald Trump dacă reinstituie sancţiunile împotriva Iranului, semnalizând astfel o ieşire a Americii din Acordul nuclear din 2015.

Însă aceste date se apropie, iar efectul lor descurajant asupra Iranului păleşte cu rapiditate. Aşadar, ce se va întâmpla mai departe?

Sursele Debka de la Washington afirmă că, pe 12 mai, Trump nu va lua o decizie definitivă, menţinând astfel suspensul asupra soartei Acordului nuclear. Astfel, Teheranul va avea două săbii deasupra capului: ameninţarea economică şi financiară a Statelor Unite şi ameninţarea continuării operaţiunilor militare de către Israel.

Această incertitudine s-ar putea dovedi o încercare prea mare pentru Iran, mai ales într-un moment în care se confruntă cu o prăbuşire a monedei naţionale, cu o profundă criză economică şi o populaţie tot mai nemulţumită.

Şi Israelul va fi obligat să traverseze o lungă perioadă de incertitudini. Forţele armate şi-au încheiat pregătirile de luptă, cu excepţia mobilizării generale a rezerviştilor, măsură luată doar în caz de război efectiv.

Situaţia dificilă a fost rezumată de trei oficiali americani care au vorbit la canalul NBC pe 30 aprilie dimineaţa, după ce Israelul anunţase loviturile aeriene asupra a două baze iraniene de lângă Hama şi Alep, care au ucis peste douăzeci de militari iranieni şi au distrus un mare depozit de armament.

Oficialii au comentat: „Pe lista conflictelor potenţiale celor mai periculoase din întreaga lume, bătălia dintre Israel şi Iran din Siria este pe primul loc.”

Aceasta înseamnă că o confruntare între cele două state poate izbucni în orice moment, deşi nimeni nu poate spune când, unde şi sub ce formă.

Extrem de relevantă este tăcerea prelungită a Moscovei în timpul şi după loviturile aeriene ale Israelului din 29 aprilie. Aceasta poate fi interpretată ca prudenţă din partea Kremlinului, într-o situaţie explozivă care evoluează de la o zi la alta. Este posibil ca Rusia să vadă în degradarea continuă şi accentuată a situaţiei dintre Israel şi Iran un avantaj strategic pentru sine.