Islanda, în pericol din cauza vulcanilor

Peninsula Reykjanes din Islanda, amenințată de erupții vulcanice. Sursa foto: Sula111 | Dreamstime.com

„Islanda se confruntă cu cea mai mare provocare de la întemeierea republicii", avertizează premierul Katrín Jakóbsdóttir.

Premierul din Islanda, Katrín Jakobsdóttir, a declarat marți în Parlament că țara sa se confruntă cu cea mai mare provocare în ceea ce privește dezastrele naturale de la întemeierea Republicii, în 1944.

Islanda, în pericol din cauza vulcanilor

Declarația a sosit în timpul actualizării cu privire la situația cu care se confruntă Peninsula Reykjanes din cauza activității vulcanice recente, care joi, 8 februarie, s-a reluat pentru a treia oară cu o vehemență extremă. O situație – potrivit premierului – care găsește Islanda mai pregătită ca niciodată.

În discursul său, Jakobsdóttir a vorbit despre realitatea în care trăiesc locuitorii peninsulei din partea de sud-vest a Islandei. Ceva complet nou, deși islandezii au fost obișnuiți cu dezastrele naturale, însă în ultimele secole s-au bucurat de „luxul unui mediu relativ pașnic” în jurul zonei celei mai dens populate a țării.

Pentru geologi, ceea ce se întâmplă cu vulcanul Fagradalsfjall, care se află la o oră de Reykjavík, era previzibil și așteptat: reluarea activității sale este ciclică și are loc la fiecare 800-1000 de ani.

Premierul Islandei, Katrín Jakóbsdóttir / sursa foto: www.government.is/

Proiect de evaluare a riscurilor

Vorbind în Parlament, Katrín Jakobsdóttir a anunțat că au început lucrările pentru crearea unei evaluări cuprinzătoare a riscurilor pentru peninsulă, un proces coordonat de Oficiul meteorologic islandez.

„Acesta este un proiect extrem de important pentru că sub peninsula Reykjanes există multe sisteme vulcanice. S-a făcut tot posibilul pentru a grăbi această muncă pentru că durează mult, se urmărește publicarea rezultatelor pas cu pas, pentru a primi rapoarte intermediare. Ne așteptăm să fie finalizat în 2025”.

Studiul, care a fost deja dezvoltat pentru cea mai activă parte vulcanică a peninsulei, va privi efectele și zonele de impact ale cutremurelor și fluxurilor de lavă din apropierea zonelor populate și va include, de asemenea, o evaluare a riscurilor asupra efectului cenușii și al gazelor în atmosferă.

Ce face guvernul din Islanda

Între timp, guvernul islandez și-a anunțat intenția de a cumpăra toate locuințele private din Grindavík, care au fost evacuate după ce erupția vulcanică din 24 ianuarie a distrus unele case și magma a cuprins multe străzi din oraș, distrugând totul în cale.

Vulcan Islanda. Sursa foto: X (Twitter)

Costul operațiunii lansate de guvern este estimat la 61 de miliarde de coroane islandeze (411 de milioane de euro) și va fi finanțat de Trezorerie și Asigurările islandeze pentru dezastre naturale și bănci. Guvernul se va ocupa și de creditele ipotecare, evaluând cazurile individuale. O companie imobiliară, numită Þórkatla, va fi înființată pentru achiziționarea și administrarea proprietăților, achiziționate la 95% din valoarea lor oficială de asigurare împotriva incendiilor.

Locuitorii din Grindavík vor avea timp până la 1 iulie să aplice pentru a participa la program și a-și cumpăra casele. De asemenea, guvernul islandez a introdus și un program temporar de sprijinire a companiilor din peninsulă expuse riscului, care odată rezolvată problema rezidenților, va fi examinat și dezvoltat în continuare. Luni, prim-ministrul islandez a vizitat zona de lângă orașul Grindavík pentru a vedea cum a schimbat peisajul noua curgere de lavă.

„Realitatea este evidentă și ne amintește cât de mult este modelată de natură viața noastră”, a mai spus premierul.

(Articol de Jeanne Perego, La Stampa, Traducerea: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMÂNIA)