Vă mai amintiţi de vulcanul din Islanda cu nume greu de pronunţat, Eyjafjallajokull? În martie anul trecut, vulcanul s-a trezit la viaţă după un somn de mai bine de 200 de ani şi a îngenuncheat un continent întreg.
Dacă la început turiştii s-au îngrămădit să surprindă lava fierbinte topită de gheţari, în urmă cu fix un an, pe 14 aprilie 2010 a început haosul. Erupţia violentă a Eyjafjallajokull a aruncat în aer nori de cenuşă până la 9.000 de metri altitudine care au dat peste cap traficul aerian. Cerul Europei a fost închis. Situaţie fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial. A fost cod roşu pentru aviaţie în toată Europa, cum din cauza cenuşii vulcanice motoarele aeronavelor se puteau opri. Prima ţară afectată a fost Norvegia, iar după numai o zi alte 10 ţări şi-au ţinut avioanele la sol. O lună de zile norii de cenuşă au pus probleme. În continuare nepregătiţi În cifre lucrurile au stat astfel: 100.000 de zboruri anulate şi peste 10 milioane de pasageri blocaţi în aeroporturi. Efectele s-au simţit şi în România, şi nu doar în rândul pasagerilor. Compania Tarom a înregistrat pierderi de aproximativ patru milioane de euro ca urmare a restricţionării traficului aerian din cauza norului de cenuşă vulcanică. Până una alta nu suntem pregătiţi dacă scenariul s-ar repeta. Reprezentanţii Comisiei Europene au recunoscut recent că evitarea unui asemenea haos este încă în studiu, scrie Euronews.
Recomandările noastre
