În timp ce ţări străine finanţează puternic construirea de moschei şi angajează imami în Franţa, aceasta nu poate face acelaşi lucru, pentru a concura în materie de influenţă, din cauza Constituţiei sale laice.

Islamiştii deţin ''un monopol intelectual'' asupra dezbaterii publice în rândul musulmanilor din Franţa şi statul trebuie să intervină pentru a limita influenţa străină asupra credincioşilor, potrivit unui nou raport prezentat preşedintelui francez, Emmanuel Macron, relatează marţi Politico.eu, citat de Agerpres.

Raportul, de 167 de pagini, intitulat ''La fabrique de l'islamisme'', prezintă un plan comprehensiv pentru reforma instituţiilor islamice din Franţa, ca urmare a unui apel al lui Macron de a le aduce sub egida statului. În cursul unui discurs rostit în faţa parlamentarilor la Palatul Versailles, Macron s-a angajat să-i confere până în toamnă islamului ''un cadru de lucru şi reguli''. Scopul său este de a descuraja comunităţile musulmane izolate şi de a combate laturile extremiste ale religiei.

Pentru ieşirea din impas, El Karoui face apel la evitarea unui demers de mediere şi la susţinerea directă a aripilor moderate ale credinţei împotriva sectelor islamice, care plasează ideologia politică deasupra principiilor Republicii Franceze.

''Problema organizării islamului în Franţa nu este una de reprezentativitate'', a declarat luni El Karoui la radio Europe 1, adăugând că soluţia problemei necesită doar ''un sistem cu oameni, bani şi finanţarea combaterii radicalizării''. ''Pentru că există activişti de o parte şi nimeni de cealaltă pentru a spune altceva, islamiştii au o influenţă ce trece dincolo de credincioşii lor'', a afirmat el.

Pentru găsirea unei alternative franceze, El Karoui propune impozitarea alimentelor halal, care în Franţa generează anual până la 5,6 miliarde de euro. El face apel de asemenea la restricţionarea canalelor de finanţare religioasă din străinătate, reglementarea ghizilor turistici aprobaţi de Arabia Saudită pentru pelerinajul Hajj şi sporirea ofertelor de şcoli publice în limba arabă, toate pentru a reduce influenţa protagoniştilor străini asupra musulmanilor din Franţa.

''Musulmanii, îndeosebi tineretul, se informează ei înşişi despre religie tot mai mult de pe social media'', avertiza luni autorul raportului, Hakim El Karoui, la BFM TV, adăugând că saudiţii aliniaţi salafiştilor au un rol online disproporţionat.

Raportul său, care a fost făcut cunoscut duminică şi publicat de către Institutul Montaigne, un grupul de reflecţie liberal, face apel la dezvoltarea unui ''islam francez'', o ramură autonomă şi francocentristă a credinţei, care să răspundă dreptului francez. El Karoui, eseist şi fost director de bancă la Rothschild, este de asemenea nepotul fostului premier tunisian Hamed Karoui.

Dacă Macron alege să acţioneze pe baza propunerilor ar putea exista consecinţe politice.

În afară de preocupările referitoare la terorism, care au crescut în Franţa de la atacurile sângeroase din 2015, oficialii şi-au exprimat de mult timp preocupările în legătură cu dezvoltarea unei ''societăţi paralele'' a musulmanilor în interiorul Franţei. Ideea că astfel de enclave alimentează ideologiile radicale şi, în cele din urmă, terorismul a fost punctul central al campaniei prezidenţiale a liderei Frontului Naţional, Marine Le Pen, în 2017, care a făcut apel la înăsprirea supravegherii moscheilor şi a expulzării din Franţa a unor presupuşi simpatizanţi ai terorismului cu dublă cetăţenie.

Acum, Macron şi-a propus reformarea islamului. Iniţiativa sa coincide cu elanul campaniilor pentru alegerile pentru Parlamentul European, când preşedintele se va confrunta cu cea mai puternică provocare a sa din partea grupului conservator şi a celui de extrema dreaptă, făcând apel la o mai mare supraveghere a clericilor musulmani, a moscheilor şi a şcolilor. Una dintre critici este aceea că Macron nu a făcut suficient pentru a aborda problema referitoare la rădăcinile fundamentalismului islamic, o critică pe care o astfel de reformă o va aborda.

Macron urmează paşii preşedinţilor care au încercat, şi au eşuat, în stabilirea unui ''islam al Franţei''. Fostul preşedinte Nicolas Sarkozy a încercat, pe când era ministru de interne, să înfiinţeze un consiliu reprezentativ pentru musulmanii din Franţa. Dar consiliul şi organismele care i-au urmat nu au reuşit să atragă majoritatea credincioşilor, în mare parte din cauza divizărilor dintre grupările musulmane din diferite ţări.