Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a susţinut, marţi, o lecţie despre istoria banilor şi băncilor în faţa a 80 de elevi din clasa a opta şcoală din Bucureşti, el menţionând că este mai greu să vorbeşti despre istoria banilor unor tineri decât să-ţi faci chiar teza de doctorat pe această temă.
"Ne aflăm din nou împreună pentru a dezbate un subiect important în această perioadă complicată, educaţia în general şi educaţia financiară în special. La Banca Naţională nu ne limităm la dezbateri pe acest subiect. Suntem, de fapt, participanţi activi în procesul de educaţie financiară. În imaginile din spatele meu, pe televizoarele pe care le urmăriţi, vedeţi aspecte de astăzi din cele 18 agenţii şi sucursale din ţară ale Băncii Naţionale a României, în care au loc întâlniri cu elevi. O zi pe care am dedicat-o noi educaţiei financiare.
Trebuie să vă spun că, la rândul meu, în această dimineaţă am susţinut o scurtă lecţie despre istoria banilor şi băncilor în faţa a 80 de elevi din clasa a opta şcoală din Bucureşti. Şi să ştiţi că e mai greu să vorbeşti despre istoria banilor unor tineri decât să-ţi faci chiar teza de doctorat pe această temă. La Banca Naţională facem educaţie financiară, cum de altfel ne obligă legea, de mai bine de 30 de ani, adică de când a început reforma bancară în România. În fiecare an, odată cu dezvoltarea sistemului financiar şi emanciparea societăţii româneşti, pe noul drum spre economie descentralizată de piaţă, am adus elemente noi şi am răspuns la provocări diferite", a spus Mugur Isărescu, la conferinţa cu tema "Educaţia financiară şi sistemul bancar", organizată de Banca Naţională a României şi Bancherul.ro.
Mugur Isărescu: Românilor le lipsește educația financiară
Guvernatorul a enumerat câţiva paşi realizaţi în acest proces, precum realizarea Institutului Bancar Român, dar şi organizarea de conferinţe de presă, colegii financiar-bancare, seminare şi conferinţe tematice.
Mugur Isărescu a spus că instituţia a încheiat protocoale de colaborare cu Academia Română, cu Ministerul Educaţiei, cu Academia de Studii Economice, cu numeroase universităţi din ţară. Nu în ultimul rând, a fost înfiinţată în cadrul instituţiei Direcţia muzeu şi educaţie financiară, tocmai pentru a da importanţa cuvenită a acestui efort şi proces. Reţeaua teritorială a BNR, formată din 13 agenţii şi 5 sucursale regionale dispune de spaţii amenajate pentru organizarea de acţiuni specifice.
El a menţionat că anul trecut 80.000 de elevi şi studenţi au interacţionat, fizic sau online, cu echipele de educaţie financiară din BNR. Peste 600 de unităţi de învăţământ au fost implicate în activităţile Băncii Naţionale de educaţie financiară, atât în mediul urban, cât şi în cele rurale. Proiectul internaţional Global Money Week a reunit într-un maraton de o săptămână 15.800 de elevi, din 194 de unităţi de învăţământ şi 650 de clase din ciclurile primar, gimnazial şi liceal.
"Societatea românească are nevoie de mai mult pentru a face faţă provocărilor economice-financiare moderne, atât din perspectiva consumatorilor de produse şi servicii financiare, cât şi a participantului activ, antreprenorial sau investiţional. Şi acest lucru începe să fie clar recunoscut la toate nivelurile. Anul acesta va rămâne de aceea unul de referinţă. Parlamentul României a adoptat legea 83 din 2022 pentru a institui ziua de 11 aprilie ca zi a Educaţiei Financiare. Publicată în Monitorul Oficial numărul 362 din 12 aprilie 2022 legea exprimă clar atât obiectivele, cât şi constrângerile pe care Parlamentul României le-a identificat", a spus Isărescu.
El a precizat că în motivaţia legii se spune că incluziunea financiară are un rol foarte important în creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, iar pentru aceasta este nevoie atât de programe de educaţie financiară, cât şi de programe de facilitare a accesului la produse şi servicii financiare. Deşi România a înregistrat progrese în ultimii ani în domeniul serviciilor financiare, ţara noastră este în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul de educaţie financiară şi accesul la unele categorii de servicii şi produse financiare, situaţie accentuată de un decalaj major între mediul urban şi rural în acest domeniu.