De „Ziua Brâncuși”, celebrată la Muzeul Național de Artă de la fostul Palat Regal, Irina Rimes a strâns, într-o oră, cam o mie de fani. Cam cât a adunat marele nostru sculptor într-o zi întreagă.
În galeria dedicată lui Constantin Brâncuși ascunsă, meschin, la ultimul etaj al muzeului, la ora șase și jumătate după-amiaza erau doar vreo 20 de persoane. Majoritatea femei tinere. Pe pereți erau aceleași clasice fotografii pe care le poți vedea și pe internet, dar cu o rezoluție mai bună.
La întâmplare, întrebăm un grup de patru tinere cam care e rostul cântăreței moldovence în toată ecuația asta extrem de diferențială. Are vreo logică? Răspunsul, Mariei, Siminei, Dariei și Alexandrei, toate studente în anul II la Arhitectură vine simultan: „Clar, nu!”.
Expozitie, Brancusi, muzeul National de Arta
„Îmi plac capetele de copil!”
Una dintre ele, mai fâșneață și la trup și la minte completează: „Am mai fost la expoziția asta și acum două luni, nu mai știu exact. E la fel, cu excepția a două-trei lucrări care erau plecate în Franța. Alta, se bagă și ea în vorbă: „Mie îmi place bustul lui Petre Stănescu și sculptura fetei din ansamblul «Rugăciune». Mi se pare interesant că o fată tânără se roagă la el... Și de aia n-are nici mâini și nici picioare solide, să fie stabilă. Dar sunt replici. Îmi mai plac și capetele de copil!”.
Deh, copilă! Și cam sinistru.
Irina Rimes, o „poantă” bună pentru puștime
Revenind la chestia că o cântăreață nu foarte cunoscută, dar drăgălașă, a fost aleasă ca „ambasador al lui Brâncuși”, fetele zic că n-a fost tocmai o idee rea. La fel e de părere și Roxana, o femeie splendidă de 30 de ani care se recomandă art-designer: „Poanta a fost ca să-l promoveze pe Brâncuși printre tineri. O idee oarecum bună că așa prinde și-i agață pe tineri”.
Cu toate asta, la 18.45 erau maxim 20 de persoane în sala cu exponatele brâncușiene, în condițiile în care, pe tot parcursul zilei, până la acea oră, au fost, potrivit organzatorilor, aproape o mie de persoane. Cu intrare liberă, fără plată.
12 din 13. Ghinion
Printre sculpturile cele mai admirate s-au numărat, pe lângă ansamblul funerar „Rugăciune”, bustul lui Carol Davila, Somnul și Cap de copil. Vizitatorii au beneficiat de un ghid profesionist, dar operele sculptorului nu aveau în afară de denumire, și aceea destul de aiurea amplasată, niciun fel de explicație. Plus că noi am numărat doar 12 exponate deși au fost anunțate 13. Ghinion!
La penultimul „tur ghidat” a participat și ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, alături de alte oficialități. Presa n-a fost invitată, dar n-au putut să mă dea afară că eram deja acolo. A fost un fel de șușanea, că cei prezenți așteptau să spună ceva șeful Culturii române și acesta a ascultat, înțelept, ce spunea muzeografa. Într-un fel, mai bine.
O voce de copil: „ A fost un om autentic!”
După ce ministrul și-a terminat sarcina de serviciu au reapărut oamenii simpli. Oana, de 13 ani, elevă la Școala Gimnazială „Șerban Vodă” și Andreea, colega ei de bancă, spun apăsat că ele au venit pentru Brâncuși, dar că nu sunt supărate că o văd și pe Irina Rimes.
Oana e mai aplicată în conversație: „Arta lui e una dintre cele mai vechi și originale. Se vede că genera viață în ceea ce făcea... Mi- plăcut faptul că se inspira din viața de zi cu zi. A fost un artist și un om autentic!”.
Andreea s-a rușinat și a dat bir cu fugiții.
Irina Rimes a recitat un text învățat pe dinafară și scris de alții
Vedeta serii, Irina Rimes, a venit însoțită de un consistent staff, cu zece minute înainte de ora șapte seara. N-a dat nicio declarație niciunui jurnalist. Pe scena din fața muzeului a rostit un discurs cam de cinci minute, echilibrat, frumos, pe alocuri ușor patetic, dar care părea o interpretare a unui text învățat pe dinafară.
Oamenii nu preau și-au dat seama. În fața scenei erau circa o mie de persoane, în marea lor majoritate, puști, puștoaice și copii însoțiți de părinți. Care nu s-au obosit să urce patru etaje ca să vadă operele lui Brâncuși. Ci s-o vadă pe Irina. Care, ce-i drept, deși e o mână de om, are sex-apeal, sau mai exact acel „vino-ncoa” cum se spune în Moldova și nu numai.
O notă aparte a făcut ambasadoarea Franței, Michèle Ramis (foto), care și-a citit discursul în limba română, graseind fermecător. După aceea doar demnitarii, în frunte cu premierul Ludovic Orban, au mai avut parte de un tur „ghidat”.
Nu-i bai, și mâine și mai încolo se pot viziona operele lui Brâncuși, că e expoziție permanentă. Dar pe bani. Și fără Irina Rimes.