ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, a publicat scrisoare Pastorală pentru Solemnitatea Învierii Domnului 2024. Înalt Preasfințitul Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, a transmis credincioșilor mesajul: „Nu vă temeţi! Ştiu că îl căutaţi pe Isus cel răstignit. Nu este aici, căci a înviat după cum a zis”.
ÎPS Aurel Percă: Scrisoare Pastorală pentru Solemnitatea Învierii Domnului
„Dragi Confrați preoți, parohi și vicari, Dragi persoane consacrate, Iubiți frați și surori în Cristos, Acesta este anunțul minunat, plin de bucurie și mângâiere, pe care Evanghelia ni-l dă la celebrarea Paștelui: „Iisus a înviat!”.
Fie ca aceasta Scrisoare pastorală pe care o adresez clerului, persoane consacrate și credincioșilor din Arhidieceza de București, să aducă tuturor bucuriei și speranței pascală, împreună cu salutul pascal: CRISTOS A ÎNVIAT! PAŞTE FERICIT!
Dragi fraţi şi surori,
„Domnul Iisus Cristos a înviat, aleluia, să ne bucurăm!”, este minunatul mesaj al Paştelui. Acest mesaj nu a fost înțeles imediat - căci cine mai auzise vreodată de așa ceva. Chiar dacă îl auziseră, era doar în unele narațiuni mitologice - păgâne. Mediul evreiesc din care a ieșit Isus, în care a crescut, a predicat, a suferit și a fost răstig, nu era, de asemenea, unitar în ceea ce privește problema vieții de după moarte. Nu este surprinzător, prin urmare, când chiar și apostolilor le-a fost deosebit de greu să accepte și să creeze în Cristos cel înviat.
„Dacă Cristos nu a înviat, zadarnică este vestirea noastră și zadarnică este și credința voastră”
Pe timpul pascalului vom putea auzi mai multe despre prezența lui Isus și despre slujirea sa de după înviere în Biserica aflată în formare prin intermediul Cuvântului lui Dumnezeu. Totul va culmina, în cele din urmă, în mărturisirile minunate ale multor martori ai credinței vii care, parcă fiecare dintre ei mărturisește împreună cu Sfântul Paul: „știu pe cine am crezut” (2 Tim 1,12), ”pentru mine a trăi. este Cristos și a muri este un câștig” (Fil 1,21), „dacă Cristos nu a înviat, zadarnică este vestirea noastră și zadarnică este și credința voastră” (1 Cor 15,14).
Paștele, pe care îl sărbătorim și în acest an, nu oferă posibilitatea de a trăi bucuria Învierii lui Cristos cu credință reînnoită. Încă o dată suntem atrași în "povestea" din dimineața zilei de duminică, în care mai întâi Maria Magdalena și apoi Petru și Ioan găsesc mormântul lui Isus gol. În inimile lor se naşte credinţa pascală. Sfântul Ioan însuși mărturisește că „a văzut și a crezut” (Ioan 20,8). Această credință crește apoi cu fiecare întâlnire cu Cel Înviat.
ÎPS Aurel Percă: Învierea lui Cristos nu este rodul unor speculații sau al unei experiențe mistice
Și nouă, în timp ce ascultăm relatarea acestor evenimente pascale, nu poate scăpa faptul că bucuria Învierii lui Cristos este legată de misiune. Nu este suficient ca ucenicii să se poată întâlni cu Cel Înviat, să poată vorbi din nou cu Cristos și să mănânce cu El, ci, în puterea acestei bucurii, Cristos îi trimite să dea mărturie despre învierea sa: „așa cum ma trimis pe mine. Tatăl, așa vă trimit și eu pe voi” (Ioan 20,21).
Ecoul acestui eveniment, care a avut loc la Ierusalim cu douăzeci de secole în urmă, continuă să răsune și astăzi în Biserică, care poartă în inima sa credință vibrantă a acelor martori care au văzut piatra îndepărtată și mormântul gol și au crezut, pentru că atunci. Stăpânul și Domnul, viu și palpabil, sa Mariei Magdalena, celor doi ucenici din Emaus și, în sfârșit, celor unsprezece pe când stăteau la masă (cf. Mc 16,9-14).
Învierea lui Cristos nu este rodul unor speculații sau al unei experiențe mistice, ci este un eveniment, un fapt care transcende cu siguranță istoria, dar care are loc într-un moment precis al istoriei, lăsând asupra ei o amprentă de neșters. Este un semn care continuă să marcheze Biserica, pentru a conduce prin istorie, mai spune ÎPS Aurel Percă.
Dacă Cristos nu ar fi înviat, creștinismul și-ar pierde valoarea
ÎPS Aurel Percă: Iată de astăzi comunitatea ucenicilor misionari ai lui Cristos rupe tăcerea morții pentru a face loc cântării de bucurie pascală Aleluia, Cristos a înviat!
Din păcate, însă, cântarea de bucurie, Aleluia pascală pe care Biserica o proclamă astăzi contrastează încă cu lamentațiile și strigătele care provin din atâtea situații dureroase care devin tot mai frecvente în lume și aproape de noi: războaiele, violența, corupția, nedreptatea, nesiguranța. , inegalitatea, marginalizarea și sărăcia.
Însă de fiecare dată, la sărbătoarea Învierii, anunţul îngerului către femeile răsună din nou în Biserica din întreaga lume şi pentru fiecare dintre noi: "Nu vă temeţi! Ştiu că îl căutaţi pe Isus cel răstignit. a zis!" (Mt 28,5-6), ceea ce este un motiv de speranță și de bucurie.
Acesta este punctul culminant al Evangheliei, este Vestea cea bună prin excelență: Isus, cel răstignit, a înviat! Acest eveniment este baza credinței și a speranței noastre: dacă Cristos nu ar fi înviat, creștinismul și-ar pierde valoarea; toată misiune a Bisericii s-ar epuiza, pentru că de acolo, de la Înviere, a pornit și reîncepe mereu misiunea ei.
ÎPS Aurel Percă: Isus, Iubirea întrupată, a murit pe cruce pentru păcatele noastre
Mesajul pe care creștinii îl aduc lumii este acesta: Isus, Iubirea întrupată, a murit pe cruce pentru păcatele noastre, dar Dumnezeu Tatăl la înviat și la făcut Domn al vieții și al morții. În Isus, Iubirea a triumfat asupra urii, mila asupra păcatului, binele asupra răului, adevărul asupra minciunii, viața asupra morții.
În orice situație umană, marcată de fragilitate, de păcat și de moarte, Vestea cea Bună a Învierii nu este doar un cuvânt, ci o mărturie de iubire gratuită și fidelă: este ieșirea din sine pentru a întâlni pe celălalt, înseamnă a fi aproape de cei răniţi în viaţa lor, înseamnă a împărtăşi cu cei lipsiţi cele necesare, înseamnă a rămâne aproape de cei bolnavi sau bătrâni sau cei excluşi...
Vestirea Învierii Domnului luminează și zonele întunecate ale lumii în care trăim
„Veniţi şi vedeţi!” că Iubirea este mai puternică, că iubirea da viață, că iubirea face să înflorească speranța chiar și în deșert! Aceste cuvinte simple aș vrea să le reamintesc tuturor fraților și surorilor care trăiesc în viața lor patimă Domnului; că Isus Cristos a murit și a înviat tocmai pentru a ne aduce pacea și a ne lumina cu Adevărul. A murit din cauza păcatelor de astăzi și a înviat pentru a răscumpăra istoria noastră.
Vestirea Învierii Domnului luminează și zonele întunecate ale lumii în care trăim. Căci în mijlocul nemulţumirilor şi al neputinţei faţă de destrămarea societăţii noastre şi a valorilor noastre, faţă de încălcarea drepturilor fundamentale ale fiecărei persoane, faţă de lipsa administrării dreptăţii şi a responsabilităţii, Învierea lui Cristos este un motiv de speranţă, se arată în scrisoare.
ÎPS Aurel Percă: Dacă Cristos nu ar fi înviat, „răul” ar fi învins
Dacă omul îl îndepărtează pe Cristos și Învierea sa din viața sa, el nu mai are nici o ieșire din situațiile grele, iar toată speranța lui ar fi iluzorie. Într-adevăr, dacă Cristos nu ar fi înviat, „răul” ar fi învins în cele din urmă. Dar nu este cazul. Tocmai astăzi, proclamarea Învierii Domnului răspunde cererii constante de Dreptate și Adevăr și are un impact puternic asupra vieții: anunțul Învierii Domnului este veșnica noutate, o noutate care schimbă existența celor care o primesc.
Fie ca bucuria proclamării Învierii, pe care noi, creștinii, o celebrăm la Paște, să-i permită lui Cristos Înviat să deschidă calea libertății, a dreptății și a păcii, care face posibilă restabilirea țesutului social și contribuie la o bună coexistență pașnică între oameni.
ÎPS Aurel Percă: Dragi frați și surori, să ne deschidem ușa inimilor lui Cristos cel Înviat
Probleme vor rămâne, chiar și după sărbătoare; dar ceva se întâmplă. După întâlnirea noastră cu Cristos, Domnul răstignit și înviat, sper că devenim diferiți: să fie mai multă lumină în noi și în jurul nostru, mai multă pace, mai multă speranță, mai multă bucurie, mai multă bunătate, mai multă răbdare, mai multă. interconectare cu semenii noștri, mai multă coresponsabilitate și solidaritate.
De aceea, dragi frați și surori, să ne deschidem ușa inimilor lui Cristos cel Înviat, pentru creșterea Împărăției lui Dumnezeu printre noi, în Arhidieceza noastră și în Biserica din țara noastră; pentru sfințirea și mântuirea noastră, pentru un viitor luminos. Atunci acest Paște va fi cu adevărat plin de bucurie, fericit și binecuvântat.
Dragi frați și surori în Cristos, Cristos înviat merge înaintea noastră spre cerurile noi și pământul nou (cf. Ap 21,1), unde vom trăi în sfârșit ca o singură familie, copiii ai aceluiași Tată. El este cu noi până la sfârşitul veacurilor. Să mergem după el în această lume zdrobită, cântând Aleluia!
„Dumnezeu Atotputernic să vă binecuvânteze în această zi solemnă de Paști”
În inimile noastre există bucurie și tristețe; pe feţele noastre, zâmbete şi lacrimi. Aceasta este realitatea noastră pământească. Dar Cristos a înviat, este viu și merge cu noi. De aceea cântăm și mergem, cu ochii ațintiți spre cer, credincioși angajamentului nostru în acest lume.
Vă reînnoiesc salutul meu pascal tuturor, dragi fraţi şi surori, preoţi şi credincioşi consacraţi şi laici, care alcătuiesc această porţiune a poporului lui Dumnezeu aflat în pelerinaj în Arhidieceza de Bucureşti; îi salut și pe cei care se unesc cu noi în spirit de credință prin mass-mediei; îi salut pe frații și surorile noastre bolnave, pe emigrați, pe cei care se află în închisori. Tuturor le spun: „Dumnezeu Atotputernic să vă binecuvânteze în această zi solemnă de Paști și, având milă de voi, să vă păzească de orice rău” încheie Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti.
Scurtă biografie a ÎPS Aurel Percă
ÎPS Aurel Percă s-a născut la 15 august 1951 la Săbăoani, Neamț și a fost hirotonit preot la 29 iunie 1979 la Iași. A urmat studii de specializare la Roma, cu Licența în Teologie orientală și Teologie morală.
A fost Cancelar al Episcopiei de Iași și profesor la Institutul Teologic din Iași. Între 1989 și 1994 a fost rector al Seminarului Mare din Iași, iar mai apoi Vicar General al aceleiași Episcopii.
În 29 septembrie 1999, Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit Episcop Auxiliar pentru Dieceza de Iași, primind consacrarea episcopală la 8 decembrie 1999 în noua Catedrală din Iași. În ziua de 21 noiembrie 2019, Papa Francisc l-a numit Arhiepiscop Mitropolit de București.
Pe data de 11 ianuarie 2020 a inaugurat ministerul său pastoral la București, luând în posesie canonică Arhidieceza Romano-Catolică de București. Pe 8 august 2020 a primit pallium-ul în Catedrala Sf. Iosif din București, din mâinile Mons. Miguel Maury Buendía, Nunțiu Apostolic în România, potrivit RADOR.