Incendiile din Canada au fost comentate la nivel globală în ultimele săptămâni, mai ales după ce s-a înrăutățit calitatea aerului în toată țara și în SUA. Unii politicieni canadieni s-au grăbit să afirme că dezastrul este din cauza încălzirii globale, ceea ce nu este adevărat, potrivit cercetătorilor.

Pe Twitter, premierul Justin Trudeau a scris că „cele mai multe dintre aceste incendii” s-au produs din cauza schimbărilor climatice. Ministrul pentru Mediu și Climat a scris că incendiul „ne reamintește că poluarea cu carbon are un cost pentru societatea noastră, deoarece accelerează schimbările climatice”. Cu toate acestea, premierul Ontario Doug Ford a refuzat să facă această legătură.

Săptămâna trecută un fenomen extrem a lovit orașul New York. S-a înregistrat una dintre cele mai proaste calități ale aerului din lume – și cea mai proastă calitate a aerului din ultima jumătate de secol – datorită fumului dens degajat de incendiile de vegetație care mistuie provincia Quebec, Canada.

S-a sugerat că principalul vinovat pentru incendii este schimbarea climatică

Kira Hoffman, cercetător la Universitatea din Columbia Britanică și la Centrul de Cercetare Bulkley Valley, subliniază că focul este o parte naturală și comună a ecosistemului din vestul Canadei, care este mai uscat și mai predispus la lovituri de fulgere.

O teorie a conspirației care circulă online susține chiar că unele dintre incendii au fost declanșate de „ecoteroriști” care încercau să atragă dramatic atenția publicului asupra schimbărilor climatice sau să impună o agendă climatică restrictivă.

În timp ce unele dintre aceste incidente sunt investigate de poliție, cercetătorii spun că nu există dovezi că aceastea ar fi cauza principală a problemei. Hoffman observă că aproximativ jumătate din incendiile de vegetație din Canada în fiecare an sunt aprinse de fulgere, deși proporția este de obicei mai mare în timpul verii. Pe 1 iunie, fulgerele au declanșat peste 200 de incendii în Quebec.

Iar cealaltă jumătate a incendiilor sunt provocate de activitatea umană. Dar acest lucru este în principal accidental, a mai subliniat Kira Hoffman.

Încălzirea globală a avut doar un rol minor în acest eveniment

Multe dintre marile incendii din zonele boreale au loc într-un interval temporal îngust, de la mijlocul lunii aprilie până la începutul lunii iunie, imediat după ce zăpada din timpul iernii s-a topit și înainte ca ierburile și alte plante mici să crească, ceea ce reduce inflamabilitatea. În acest scurt interval de timp, vegetația moartă din anul precedent se poate usca suficient pentru a arde dacă există o sursă de declanșare a incendiului, cum ar fi un fulger sau o acțiune greșită a factorului uman.

Multe dintre marile incendii din Quebec au avut loc în perioada de primăvară, de exemplu, incendiul din mai 2010, care a acoperit New England cu o cantitate enormă de fum, sau incendiul din Saguenay din mai 1870, al cărui fum a ajuns până în insulele britanice.

Fulgerele au declanșat numeroase incendii, iar circulația frontului de presiune scăzută a produs vânturi puternice care au alimentat incendiile, ducând la o întețire rapidă și necontrolată. Ba mai mult, pe măsură ce centrul depresionar s-a deplasat spre sud și s-a intensificat la est de New York, au rezultat vânturi puternice persistente dinspre nord-vest, care au suflat fumul din Quebec spre zona metropolitană New York.

Nu există nicio dovadă că ar exista o legătură între schimbările climatice și fumul din New York

Este dificil de găsit vreo dovadă plauzibilă a unei legături semnificative între schimbările climatice și recentul eveniment cu fumul din New York. Condițiile meteorologice din Quebec în lunile de dinaintea incendiului au fost aproape normale. Nu există nicio dovadă că presiunea ridicată de deasupra sudului Canadei care a produs încălzirea ar avea vreo legătură cu schimbările climatice, așa cum susțin unele titluri din presă. De fapt, există numeroase studii revizuite inter pares care arată că nu există o amplificare a fronturilor de înaltă și joasă presiune în cazul încălzirii planetei.

Mai mult, numărul de incendii de vegetație din Quebec este în scădere; nu există o tendință de mărire a suprafețelor arse, ceea ce ar fi de așteptat dacă încălzirea globală ar predomina. Fenomenul recent de răspândire intensă a fumului din New York este o bună ilustrare a originilor care stau la baza multor fenomene meteorologice și de mediu extreme. Efectele schimbărilor climatice asupra vremii sunt relativ mici în comparație cu variațiile aleatorii inerente unui sistem extrem de complex.

S-a produs o schimbare de mentalitate în ultimii ani, cercetătorii și managerii forestieri recunoscând tot mai mult că stingerea incendiilor „nu este întotdeauna necesară sau de dorit”. Incendiile sunt mai frecvent lăsate să ardă în locuri în care nu afectează imediat viețile oamenilor sau proprietățile, iar în unele provincii s-a revenit la arderile planificate, relatează BBC.