Rezultatele examenului de Bacalaureat, afișate ieri, relevă, pe lângă scăderea periculoasă a procentului de promovare (67,7%, cu aproape patru procente mai puțin decât anul trecut) și amănunte de finețe, specifice însă societății noastre.
S-a încheiat, târâșgrăpiș, o nouă sesiune de BAC. Rata abandonului școlar în creștere, analfabetismul funcțional (42%), dezinteresul anumitor cadre didactice, plecările masive din țară (nu mai puțin de patru milioane de români au emigrat în ultimii ani), schimbările dese din sistemul de învățământ (până la sfârșitul anului vom avea o nouă lege a Educației), sărăcia și dispariția școlilor profesionale sunt tot atâtea explicații pentru procentul din ce în ce mai scăzut de absolvenți.
O comparație
Nu vom aprofunda însă aici cauzele declinului învățământului românesc - sunt multe și extrem de complexe. Mai jos, vom evidenția o observație rezultată în urma comparației dintre subiectele de anul trecut la Limba și Literatura română - când elevii au avut de scris pe baza textelor lui Slavici, Rebreanu și Marin Preda (subiecte principale) - cu cele de anul acesta, când candidații au avut de comentat pe marginea universurilor poetice ale lui Arghezi, Ion Barbu și Lucian Blaga.
Doar așezând unele lângă altele procentele de promovare (67,7%, anul acesta și 71,4%, anul trecut), înainte să fie afișate rezultatele contestațiilor și făcând, bineînțeles, abstracție de probele la Matematică, Istorie, Geografie etc, și realizezi că genul liric a fost, pentru elevi, mult mai dificil decât proza clasicilor români. Cu alte cuvinte, versurile lui Blaga sau ale lui Ion Barbu s-au dovedit o piatră mult mai grea decât „Moara cu noroc” a lui Slavici sau „Moromeții” lui Preda.
Vechi, dar „poeți”
„E limpede, poezia a fost un subiect mai greu accesibil, cu dificultate mai mare. Mă bucur însă că în ambele cazuri examenele au țintit autori de primă mână ai culturii noastre. Este, dacă vreți, o revenire la normalitate”, a comentat profesorul Eugen Simion, președintele secției de Filologie și Literatură a Academiei Române. Cum rămâne însă cu sintagma „Românul s-a născut poet”? „Rămâne valabilă doar în cazul unora dintre ei, a celor mai vechi în special”, a concluzionat, ironic, distinsul critic literar.
Rata de promovare, o explicație
Dincolo de dificultatea subiectelor la Limba și Literatura română, scăderea ratei de promovare are, normal, și alte explicații concrete.
Academicianul Eugen Simion ne-a oferit una dintre ele: „E la fel ca anul trecut sau ca în anii trecuți... Poate cea mai mare eroare a fost desființarea școlilor profesionale. Am creat o țară de studenți împopoțonați cu diplome care, după ce trec de „furcile” universităților private, îngroașă rândurile șomerilor, ale oamenilor fără o meserie și fără un viitor”.