Un sondaj de opinie realizat de CURS între 7-17 iunie 2022, arată că, la nivelul capitalei țării, președintele Klaus Iohannis se află pe locul al optulea în ce privește încrederea românilor în liderii politici ai țării. Printre primii clasați sunt liderii partidelor PSD, PNL și AUR, în frunte cu Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

Pe primele locuri în topul încrederii românilor în liderii politici ai țării se numără Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, cu 30%, urmat de Marcel Ciolacu, liderul PSD, cu 27% și de Nicolae Ciucă, premierul țării, cu 25%.

Klaus Iohannis, detronat în sondaje de liderii PSD, PNL și AUR

Al patrulea loc este deținut de Gabriela Firea, ministru al Familiei, cu 23% procent de încredere al românilor, urmată de George Simion, președintele AUR și Nicușor Dan, primarul capitalei, fiecare cu câte 20%.

Președintele țării, Klaus Iohannis, se clasează pe locul opt, cu 16%, fiind surclasat de Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, care a obținut un scor de 18% încredere din partea bucureștenilor.

Topul este completat apoi de Dacian Cioloș, cu 15%, urmat de Vlad Voiculescu, cu 14% și Cătălin Drulă, cu 12 procente. În fine, pe locurile 12 și 13 se clasează Ludovic Orban, cu 11%, respectiv Liviu Dragnea, cu 10%.

Eșantionul sondajului CURS, populația de peste 18 ani din București

Sondajul de opinie realizat de CURS a avut un eșantion de 1005 respondenți din Municipiul București, fiind un eșantion de tip probabilist, multistadial și stratificat.

Eșantionul are o marjă maximă de eroare de +/-3,1%, raportat la un nivel de încredere de 95%, iar metoda de culegere a datelor utilizată a fost CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

În ce privește validarea datelor furnizate de autorii sondajului de opinie, aceasta s-a realizat în baza ultimelor date ale Institutului Național de Statistică, conform Știripesurse.ro

Unitatea europeană este în pericol să se fisureze

Opinia publică este împărțită între cei care vor o încheiere cât mai rapidă a războiului din Ucraina și cei care consideră cu Rusia trebuie pedepsită. În ceea ce privește România, majoritatea cetățenilor consideră că Moscova este vinovată pentru război și că Rusia este cea care nu își dorește, de fapt, un acord de pace.

Cel mai nou sondaj ECFR prezintă un decalaj în creștere între cei care vor „pace” și cei care vor „dreptate” în cazul războiului din Ucraina. Prima tabără este îngrijorată de faptul că guvernele țărilor lor pun pe primul plan măsurile împotriva Rusiei, în detrimentul luptei cu inflația și criza nivelului de trai.

Totuși, în toată Europa, cei care învinovățesc Rusia pentru izbucnirea războiului care o consideră principalul obstacol în calea unui acord de pace sunt majoritari. În România, 58% dintre respondenții sondajului ECFR au exprimat această opinie.

Principalele temeri: recesiunea și escaladarea nucleară

De asemenea, sondajul arată o susținere copleșitoare pentru politica occidentală de rupere a legăturilor cu Moscova, însă dezvăluie și îngrijorări referitoare la costul sancțiunilor economice și la amenințarea unei escaladări nucleare. Circa 4 români din 10 se tem de o „recesiune economică” sau de „pierderea locului de muncă” din cauza conflictului din Ucraina.

Susținere publică semnificativă pentru creșterea cheltuielilor militare există doar în Polonia, Germania, Suedia și Finlanda. Și, în ciuda faptului că România este foarte aproape, geografic, de acest conflict, opinia predominantă în România este că nu e nevoie de o creștere a cheltuielilor de apărare.

Sondajul ECFR, efectuat în nouă state membre ale UE – Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia – plus Marea Britanie, dezvăluie că Ucraina continuă să se bucure de susținere, dar preocupările europene s-au reorientat către probleme economice interne, inclusiv în ceea ce privește întreruperea lanțurilor de aprovizionare, explozia prețurilor la energie și creșterea inflației.