Iohannis, musafir prin Occident și fără oaspeți de seamă la Cotroceni | Analiză EVZ

Iohannis, musafir prin Occident și fără oaspeți de seamă la Cotroceni | Analiză EVZ

Șefului statului a efectuat deplasări în Europa de Vest sau în alte ţări dezvoltate, dar vizitele de răspuns se lasă aşteptate. În general, la Cotroceni au venit, în ultimele 17 luni, oaspeţi din Estul Europei. Doar britanicii au manifestat un interes deosebit pentru România.

P reşedintele Klaus Iohannis, aflat ieri într- o vizită de stat la Vilnius (Lituania), a criticat propunerea Comisiei Europene de a sancţiona ţările Uniunii Europene care nu acceptă refugiaţi conform sistemului de cote obligatorii. „Abordarea prin sancţiuni nu mi se pare relevantă şi nu cred că e cazul să detaliem. Ceea ce trebuie să căutăm noi acum pentru criza migraţiei nu sunt sancţiuni. Ele nu rezolvă nimic. Noi trebuie să găsim soluţii”, a spus Iohannis, într-o conferinţă de presă comună cu omologul lituanian, Dalia Grybauskaite. Totodată, șeful statului a subliniat că este important ca întreg flancul estic al NATO să fie consolidat.

FOTO:Prințul Charles a fost, în vara anului trecut, într-o duminică după-amiază, la Cotroceni

Asia şi America de Sud îl aşteaptă

De când s-a instalat la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a vizitat nu mai puţin de 17 ţări. În Belgia a efectuat nu mai puţin de șapte vizite (majoritatea fiind la instituţiile europene care-şi au sediul aici), în Franţa a fost de două ori, în Italia de două ori şi tot de două ori în Polonia. Iohannis a efectuat câte o vizită în Ucraina, Letonia, Croaţia, Serbia, Republica Moldova, Germania, Spania, Austria, Malta, Lituania, Israel şi Turcia. În Statele Unite ale Americii a fost de două ori: la summitul ONU de la New York, ocazie cu care s-a deplasat şi la Washington DC, unde a fost primit de vicepreşedintele SUA, Joe Biden, şi la o reuniune privind securitatea nucleară, tot la Washington DC. Cu ocazia Paştelui ortodox, Iohannis a efectuat o vizită-surpriză în Afganistan, alături de soţia sa. În vară, familia prezidenţială a fost la Salzburg, la festivalul muzical din această localitate.

FOTO: Președintele Turciei, Recep Erdogan, i-a făcut o vizită lui Iohannis în primăvara anului trecut. În primăvara aceasta, a fost Iohannis la Ankara

Şeful statului are în plan o serie de deplasări spectaculoase, în acest an. Potrivit unor surse politice, el intenţionează să ajungă în Orientul Îndepărat – în Japonia sau China – precum şi în America de Sud, cel mai probabil în Brazilia.

În 2015, bugetul pentru deplasările externe a fost de nouă milioane de lei – fără a fi însă cheltuit integral – iar pentru 2016 a fost scăzut la opt milioane de lei.

FOTO:Presedintele ucrainean, Petro Porosenko, a fost la Cotroceni în aprilie 2016

Întâlniri regionale

În schimb, la Bucureşti au venit mai degrabă liderii din Europa de Est, care aveau probleme punctuale de rezolvat în România. Totuşi, în capitala României a sosit, în decembrie 2015, premierul britanic David Cameron. Acesta era interesat ca România să accepte reducerea beneficiilor sociale pentru muncitorii români aflaţi în Marea Britanie, ceea ce s-a şi întâmplat, pentru a-l ajuta pe Cameron, un adept al rămânerii țării sale în UE. În februarie 2016, Iohannis a discutat pe aceeaşi temă - a rămânerii Marii Britanii în UE - şi cu Donald Tusk, preşedintele Consiliului European. Un alt vizitator din Vest a fost preşedintele Portugaliei, Anibal Cavaco Silva. Foarte interesat de relaţia cu România a fost şi preşedintele Turciei, Recep Erdogan, care şi-a impus, deocamdată, proiectul de construire a unei moschei la Bucureşti. Erdogan şi-a scurtat însă vizita, ca urmare a unui atentat la Istanbul. La Cotroceni au mai venit: preşedintele Ucrainei, Petre Poroşenko, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, sau premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, precum şi preşedintele acestei ţări, Nicolae Timofti. În afara întâlnirilor cu şefii de stat şi de guvern, Iohannis a avut discuţii şi cu Prinţul Charles sau cu Alex Younger, şeful MI 6, serviciul britanic de spionaj şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.