Preşedintele a sesizat, vineri, Curtea Constituţională a României referitor la legea care vizează unele măsuri privind republicarea actelor normative în Monitorul Oficial.
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat vineri, Curtea Constituţională a României (CCR) referitor la legea care vizează unele măsuri privind republicarea actelor normative în Monitorul Oficial. Principalele sale obiecții se referă la noile norme de tehnică legislative.
Legea contravine unor norme și principii constituționale
„Considerăm că, prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine unor norme şi principii constituţionale", se arată în sesizarea depusă la CCR.
Preşedintele a transmis Parlamentului, pe 21 decembrie, în vederea promulgării, actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.
Legea menționată prevede că republicarea legilor, ordonanţelor şi a hotărârilor de Guvern cu caracter normativ se va face la aceeaşi dată cu publicarea actului normativ de modificare şi/sau de completare.
În sesizarea președintelui Iohannis se arată că legea reglementează reguli distincte pentru fiecare dintre actele normative menţionate, precum şi o serie de norme comune acestora, care se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2022. Este data până la care actul normativ instituie o serie de dispoziţii cu caracter tranzitoriu. De asemenea, legea menţionată cuprinde, atât pentru perioada tranzitorie, cât şi după momentul intrării în vigoare, dispoziţii referitoare la atribuţiile tuturor autorităţilor publice implicate în procedura republicării.
Au fost încălcate prevederi din Legea fundamentală
Şeful statului precizează că legea criticată cuprinde reglementări ce vizează atât organizarea, cât şi funcţionarea Consiliului Legislativ, care însă au fost adoptate cu încălcarea prevederilor din Legea fundamentală.
Preşedintele subliniază că legea instituie reguli derogatorii speciale în materie de republicarea actelor normative inclusiv pentru perioada tranzitorie, aplicabilă până la data de 1 ianuarie 2022. De asemenea, șeful statului menţionează că alături de normele derogatorii ce privesc funcţionarea Consiliului Legislativ, legea criticată instituie norme derogatorii în privinţa organizării Consiliului Legislativ.
El arată că prevederea care instituie obligaţia Consiliului Legislativ de a-şi înfiinţa o structură proprie de specialitate pentru republicarea actelor normative reprezintă în fapt o intervenţie legislativă în organizarea acestei autorităţi constituţionale, care tehnic-legislativ se putea realiza fie printr-o modificare expresă a Legii nr. 73/1993, lege cu caracter organic, fie ar fi trebuit ca legea criticată - întrucât se circumscrie sferei organizării Consiliului Legislativ - să fie adoptată cu majoritatea cerută de Legea fundamentală pentru legile organice.
Sesizarea mai arată că legea trebuia să fie adoptată de Senat în calitate de for decizional, deoarece cuprinde aspecte ce vizează funcţionarea Consiliului Legislativ.
Legea încalcă procedura revizuirii Constituției
Șeful statului menţionează că legea conţine dispoziţii care stabilesc aceleaşi reguli pentru toate categoriile de legi adoptate de Parlament, fără a face vreo distincţie între acestea şi fără a stabili norme diferite în funcţie de tipul acestora.
Potrivit lui Iohannis, prevederile modifică implicit dispoziţiile din Legea fundamentală. legea criticată încalcă şi procedura revizuirii Constituţiei, aspect ce atrage neconstituţionalitatea în ansamblu a legii.
Prin legea dedusă controlului de constituţionalitate, avizul negativ al Consiliului Legislativ emis în materia republicării actelor normative capătă un caracter de aviz, conform preşedintelui Iohannis. Acesta apreciază că se încalcă legea fundamentală prin "alterarea rolului constituţional al Consiliului Legislativ care, prin această lege, din organ consultativ de specialitate al Parlamentului devine o autoritate cu competenţe decizionale în privinţa republicării actelor normative". Din analiza legii criticată de șeful statului, rezultă că singurele entităţi care pot să se pronunţe cu privire la forma republicabilă a actelor de bază respective sunt comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor sau ale Senatului.
"Având în vedere toate aceste aspecte, rezultă că legiuitorul a conferit comisiilor permanente ale celor două Camere un rol esenţial, decizional, cu privire la forma republicabilă a legilor de bază, ceea ce contravine rolului constituţional al Parlamentului şi al comisiilor permanente", subliniază Iohannis.
O supradimensionare a rolului comisiilor de lucru ale Parlamentului
Astfel, președintele consideră că, prin conferirea comisiilor permanente a acestei atribuţii de decizie cu privire la forma republicabilă a legii de bază, legea oferă o supradimensionare a rolului comisiilor de lucru ale Parlamentului prin atribuirea unor efecte mult sporite actelor pe care aceste organe de lucru le adoptă. Acest lucru excedează cadrului constituţional şi regulamentar în care acestea activează şi echivalează cu o deturnare a rolului Parlamentului, în ansamblul său, ca organ reprezentativ suprem al poporului român, care beneficiază de o legitimitate originară, fiind exponentul intereselor întregii naţiuni, se precizează în sesizare.
În concluzie, președintele solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României este neconstituţională în ansamblul său.